Parlamentul European

În septembrie 2013, Comisia Europeană a lansat propunerea de Regulament de stabilire a unor măsuri privind piața unică europeană a comunicațiilor electronice și de realizare a unui continent conectat și a declarat că prin această propunere se va apăra neutralitatea Internetului – acel principiu în baza căruia tot traficul din rețea beneficiază de același tratament din partea furnizorilor de acces la Internet (ISP), indiferent de originea și destinația traficului, de tipul de conținut sau de mijloacele folosite pentru transmiterea lui.

La scurt timp după publicarea propunerii de Regulament a reieșit însă că textul propus de Comisie are o serie de probleme care ar putea periclita principiul neutralității Internetului. Unele dintre prevederi ar permite crearea unui Internet segmentat, în care furnizorii de acces tratează cu prioritate anumite aplicații și servicii în defavoarea altora, afectând astfel nu doar competiția dintre companiile Internet, ci și, mai ales, libertatea utilizatorilor finali de a alege conținutul, aplicațiile și serviciile pe care le doresc.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.8

Unii membrii ai Parlamentului European par să creadă că jocurile de noroc online și blocarea site-urilor web trebuie adăugate în toate documentele relevante. În ultimii trei ani s-au discutat de cele puțin trei ori propuneri de blocare, după respingerea unor propuneri anterioare similare. Acum, pentru a doua oară în trei ani, Parlamentul a decis să lanseze un nou raport privind jocurile de noroc online, blocarea site-urilor web fiind una dintre cele trei opțiuni (fără caracter obligatoriu) luate în considerare.

După ce, în 2011, a petrecut șase luni pentru a pregăti un raport privind „jocurile de noroc online în piața internă”, ca răspuns la Comunicarea Comisiei privind jocurile de noroc, Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a decis să elaboreze un nou raport privind jocurile de noroc online, pentru a răspunde unei noi Comunicări a Comisii.

În fond, principala problemă se referă la faptul că serviciile trasnfrontaliere de jocuri de noroc cauzează o reducere a încasărilor fiscale în state cu piețe neconcurențiale sau monopoluri naționale. Sub masca „protecției consumatorilor”, unele state membre ale Uniunii Europene încearcă să găsească modalități de restricționare a concurenței, cu scopul de a-i obliga pe consumatori să folosească servicii locale (adesea cu câștiguri medii mai mici) în locul unor servicii mai eficiente și mai atractive localizate altundeva în Europa. În 2011 a existat o discuție extinsă asupra blocării site-urilor web „ilegale” („ilegale” fie pentru că nu sunt înregistrate și nu plătesc impozite în țara în care se impune blocare, fie într-un sens mai convențional). Rezultatul a constat într-un compromis cu un înțeles vag. Neavând un caracter legislativ, această problemă de claritate nu este importantă decât pentru credibilitatea Parlamentului.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.4

Sub coordonarea parlamentarului conservator britanic Emma McClarkin, sunt depuse eforturi pentru soluționarea problemei abuzurilor asupra copiilor în mediul online, într-o manieră care ar fi fost mai adecvată în 2005. McClarkin a transmis colegilor săi o propunere de “Declarație scrisă”, care ar putea deveni rezoluție a Parlamentului European dacă obține semnăturile a jumătate dintre parlamentari.

Textul propus (nepublicat încă) începe prin semnalarea faptului că abuzurile asupra copiilor reprezintă o infracțiune inacceptabilă, făcând apoi referire la „opinia generală” conform căreia transportarea unui astfel de conținut în rețele reprezintă el însuși un act criminal. Este prezentat apoi un alt doilea truism: acela că este vorba despre o infracțiune internațională care necesită cooperare internațională. În declarație se arată că „există adesea o dimensiune comercială a distribuirii de conținut reprezentând abuzuri sexuale asupra copiilor, iar distribuirea acestui conținut poate fi profitabilă pentru structuri de criminalitate organizată.” Această afirmație este ciudată, având în vedere faptul că Centrul pentru protecție online și exploatare a copiilor din Marea Britanie a pregătit, în 2010, un raport pentru Coaliția Financiară Europeană în care se menționa că exploatarea comercială online a imaginilor în chestiune era în scădere, iar profiturile era „destul de mici”. Desigur, atunci când sunt elaborate declarații despre o infracțiune atât de gravă cum este abuzul asupra copiilor în mediul online, ne așteptăm cel puțin la un nivel minim de cercetare, având în vedere că, așa cum se arată în text, „în spatele fiecărei imagini sau fiecărui clip video reprezentând un abuz sexual asupra copiilor se află o victimă reală.”

28 ianuarie este ziua protecției datelor cu caracter personal. În 2013, ApTI își propune să vă prezinte, în săptămâna ce începe cu această dată, cinci subiecte (câte unul în fiecare zi) de interes pentru protecția vieții private și a datelor personale în societatea informațională de astăzi. Continuăm cu o scrisoare către europarlamentarii români referitoare la propunerea de Regulament privind potecţia datelor.

Modificarea reglementărilor Uniunii Europene în domeniul protecției datelor cu caracter personal este un subiect intens dezbătut la nivel european. În momentul de față, propunerea de Regulament privind protecţia indivizilor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulaţie a acestor date se află în dezbaterea Parlamentului European, care o poate adopta în forma propusă de către Comisia Europeană sau îi poate aduce îmbunătățiri.