drepturi

În septembrie 2013, Comisia Europeană a lansat propunerea de Regulament de stabilire a unor măsuri privind piața unică europeană a comunicațiilor electronice și de realizare a unui continent conectat și a declarat că prin această propunere se va apăra neutralitatea Internetului – acel principiu în baza căruia tot traficul din rețea beneficiază de același tratament din partea furnizorilor de acces la Internet (ISP), indiferent de originea și destinația traficului, de tipul de conținut sau de mijloacele folosite pentru transmiterea lui.

La scurt timp după publicarea propunerii de Regulament a reieșit însă că textul propus de Comisie are o serie de probleme care ar putea periclita principiul neutralității Internetului. Unele dintre prevederi ar permite crearea unui Internet segmentat, în care furnizorii de acces tratează cu prioritate anumite aplicații și servicii în defavoarea altora, afectând astfel nu doar competiția dintre companiile Internet, ci și, mai ales, libertatea utilizatorilor finali de a alege conținutul, aplicațiile și serviciile pe care le doresc.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 12.4

Comisia Europeană a dat publicității, în 12 februarie, o Comunicare destul de consistentă privind guvernanța globală a Internetului. Unele dintre politicile promovate la nivel global de către Comisia Europeană sunt, într-adevăr, excelente – apărarea și promovarea drepturilor fundamentale și valorilor democratice, structuri de guvernantă multi-participative (multi-stakeholder), reguli clare care respectă drepturi și valori și o rețea unică nefragmentată etc.

Comisia are dreptate să promoveze această abordare și aceste valori. Dar cine va asculta, în contextul în care Comisia însăși nu reușește să respecte aceste principii?

Articol preluat din Newsletter-ul EDRI 11.24

În 6 decembrie 2013, miniștii pentru justiție din statele membre ale Uniunii Europene au făcut un alt pas înapoi în procesul de adoptare a Regulamentului UE privind protecția datelor cu caracter personal.

Ziua a fost considerată de către Comisarul european pentru justiție, Viviane Reding, ca fiind dezamăgitoare pentru confidențialitatea datelor. Despre ce a fost vorba de data aceasta? „Miniștii nu au vrut să ia decizii pripite”, le-a declarat reporterilor ministrul lituanian al justiției, Juozas Bernatonis. Se pare că problema care a generat noua amânare este legată de așa numitul principiu „one stop shop” care armonizează procedurile decizionale la nivelul UE.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.15

Turkey Alternative Informatics Association, împreună cu alte 11 organizații neguvernamentale din Turcia, au publicat următorul anunț public, intitulat „Revendicarea drepturilor noastre privind mijloacele de comunicare socială („social media”), după protestele din Parcul Gezi”:

ONU și alte organizații internaționale au declarat că Internetul este principalul instrument pentru exercitarea libertății de exprimare și a libertății presei. Internetul și mijloacele de comunicare socială sunt indispensabile pentru progresul indivizilor, pentru participarea acestora în societate și pentru o democrație durabilă. Grupuri de oameni din întreaga lume solicită acces la informație, transparență și democrație participativă.

Libertatea de exprimare, libertatea de a protesta și viața privată sunt drepturi fundamentale ale omului. Libertatea de exprimare constă și în libertatea de a avea alte opinii. Însă defăimarea, discursurile instigatoare și apelurile la violență nu sunt incluse în libertatea de exprimare.

Mijloacele de comunicare socială au schimbat considerabil stilurile de comunicare și organizare. Ele nu reprezintă o amenințare pentru societate, ci, dimpotrivă, sunt un grup de instrumente extrem de valoroase pentru societate. Utilizarea lor nu este un act ilegal, ci o parte a libertății de comunicare, aceasta fiind un drept constituțional. Supravegherea comunicațiilor desfășurate prin intermediul mediilor de comunicare socială este, însă, ilegală. Potrivit art.22 din Constituția Turciei, „orice individ are dreptul de a comunica în mod liber. Unul dintre elementele fundamentale ale comunicării este confidențialitatea.”

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.14

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a organizat, în data de 9 iulie 2013, o audiere pe tema validității directivei privind reținerea datelor (2006/24/CE). În conformitate cu întrebările pe care părțile implicate le-au primit de la Curte, audierea s-a concentrat asupra art.7 și 8 ale Cartei UE a drepturilor fundamentale.

Reprezentanții părților care au inițiat cazurile în Irlanda și Austria, Digital Rights Ireland, Human Rights Commission Ireland, AK Vorrat Austria și un cetățean austriac, au susținut că directiva privind reținerea datelor este incompatibilă cu prevederile Cartei. Aceaștia au arătat că nu există nicio dovadă a faptului că o colectare excesivă a datelor privind comunicațiile reprezintă o măsură necesară și proporțională pentru combaterea crimei organizate și terorismului în Uniunea Europeană. Mai multă, informațiile disponibile arată că datele reținute sunt utilizate pentru investigarea infracțiunilor care nu sunt vizate de directivă, precum furtul, traficul de droguri și urmărirea.

Avocatul organizației AK Vorrat, Ewald Scheucher, a făcut referire la decizia Curții Constituționale a Germaniei, care a arătat că trebuie luat în considerare efectul cumulativ al restricționării drepturilor fundamentale atunci când este analizată legitimitatea unei singure măsuri. Având în vedere informațiile referitoare la PRISM, acest efect cumulativ oferă acum un rezultat diferit decât în momentul în care Curtea Constituțională a luat această decizie.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.2

Un raport intitulat „Supraveghere și luptă împotriva infracționalității și violenței” a fost realizat în cadrul proiectului IRISS (Increasing Resilience in Surveillance Societies), finanțat de către Comisia Europeană prin Al Șaptelea Program Cadru.