online

ApTI sustine pozitia Activewatch, APADOR-CH si CJI si isi exprima ingrijorarea cu privire la  noile dispozitii penale adoptate de Parlament care vor afecta in mod semnificativ libertatea de exprimare in mediul online:

Open Educational Resource university sau OERu, îți dă posibilitatea să faci gratuit o multitudine de cursuri de la cele mai prestigioase universități, de oriunde din lume, doar cu ajutorul unei conexiuni la Internet. Mai mult, cursurile online pe care optezi să le faci – în prezent sunt oferte de cursuri de la peste 30 de unități de învățământ de pe 5 continente -  pot fi și acreditate.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.17

European Digital Rights (EDRi) și Fundamental Rights European Experts Group (FREE), două organizații ale societății civile, au cerut să se pună capăt spionării ilegale a indivizilor din întreaga lume. În cadrul unei întâlniri cu președintele Comisiei pentru libertăți civile a Parlamentului European, care a avut loc în data de 11 septembrie 2013, cele două organizații i-au înmânat acestuia un document care conține o analiză detaliată a actualului cadru legislativ european și american. Documentul va fi transmis tuturor organismelor de decizie politică și organismelor guvernamentale relevenate.

În contextul dezvăluirilor recente, care au compromis profund încrederea în instrumentele de comunicare online, există o nevoie urgentă de transparență, predictibilitate și proporționalitate. În Statele Unite, sunt necesare noi legi la nivel federal care să stabilească reguli mult mai stricte pentru a limita domeniul de aplicare al mandatelor administrative, pentru a consolida mandatele și hotărârile judecătorești dechise și pentru a garanta un control democratic deplin, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului și protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. Atunci când sunt în vigoare astfel de legi, acestea trebuie să ofere o protecție egală cetățenilor americani și ne-americani, sub supravegherea unor autorități pentru protecția datelor cu adevărat independente.

Dreptul la libera exprimare este esențial pentru democrație, dialog și dezvoltare. Dreptul la libera exprimare trebuie să fie garantat și protejat nu doar offline, ci și pe Internet, inclusiv pe toate noile platforme media. Dar de aici, apar tot felul de întrebări și provocări. Care sunt politicile publice care au impact asupra dreptului la libera exprimare? Putem să ajungem la un nivel maxim de dezvoltare a noilor platforme media fără a compromite drepturile civile, inclusiv dreptul la libera exprimare? Cum delimităm dreptul la libera exprimare de dreptul la viața privată?

Articol preluat de pe blogul igf.ro

În contextul dezbaterilor internaționale referitoare la accesul la conținut online și protecția dreptului de autor, una dintre sesiunile plenare ale EuroDIG și-a propus să aducă în discuție următoarele întrebări: cine face bani din conținutul online? în ce condiții, stabilite de către cine? cine plătește pentru acest conținut?

Participanții la discuții au subliniat faptul că, dacă în  „era pre-digitală”, răspunsurile la acestea întrebări erau relativ simple și ușor de identificat, evoluția Internetului a condus la schimbări semnificative în ceea ce privește producerea, distribuirea și accesarea conținutului, fiind, astfel, mult mai dificil de stabilit cine profită de pe urma acestui conținut și cine ar trebui să plătească pentru accesarea lui. Schimbările tehnologice au creat „disfuncționalități” la nivelul modelelor de afaceri ale industriei de conținut, au generat o creștere considerabilă a cantității de conținut disponibil publicului și au creat noi posibilități pentru accesarea acestui conținut.

Atunci când dreptul de autor a fost introdus, scopul său a fost acela de a-i recompensa pe artiști, permițând, în același timp, accesul publicului la conținut și contribuind la progresul cultural și științific. Dar noile realități ale spațiului online au „copleșit” sistemul de drepturi de autor și au creat provocări care trebuie abordate în așa fel încât să se asigure luarea în considerare și protejarea intereselor tuturor părților vizate (producători de conținut, editori și consumatori).

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.12

La începutul acestui an, Grupul la nivel înalt privind pluralismul și libertatea mass-media, constituit la nivelul Comisiei Europene, a publicat un raport și a prezentat o serie de recomandări referitoare la protecția și promovarea unei mass-medii libere și pluraliste în Europa.

Comisia Europeană a lansat o consultare publică asupra acestor documente, cu scopul de a iniția discuții pe marginea libertății mass-mediei, fără însă a detalia eventualele acțiuni sau măsuri concrete pe care le-ar putea avea în vedere.

În răspunsul său din 14 iunie, EDRi a subliniat faptul că, pentru a putea implementa în mod eficient art.21 al Tratatului privind Uniunea Europeană, Uniunea Europeană este credibilă pe plan internațional atunci când libertatea presei și a mass-mediei sunt protejate și respectate pe plan intern. EDRI a evidențiat faptul că sprijinirea jurnalismului de calitate poate fi realizată doar prin măsuri de protecție adecvate pentru surse și a solicitat Comisiei Europene să propună un instrument care să ofere astfel de măsuri de protecție juridică.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.4

Sub coordonarea parlamentarului conservator britanic Emma McClarkin, sunt depuse eforturi pentru soluționarea problemei abuzurilor asupra copiilor în mediul online, într-o manieră care ar fi fost mai adecvată în 2005. McClarkin a transmis colegilor săi o propunere de “Declarație scrisă”, care ar putea deveni rezoluție a Parlamentului European dacă obține semnăturile a jumătate dintre parlamentari.

Textul propus (nepublicat încă) începe prin semnalarea faptului că abuzurile asupra copiilor reprezintă o infracțiune inacceptabilă, făcând apoi referire la „opinia generală” conform căreia transportarea unui astfel de conținut în rețele reprezintă el însuși un act criminal. Este prezentat apoi un alt doilea truism: acela că este vorba despre o infracțiune internațională care necesită cooperare internațională. În declarație se arată că „există adesea o dimensiune comercială a distribuirii de conținut reprezentând abuzuri sexuale asupra copiilor, iar distribuirea acestui conținut poate fi profitabilă pentru structuri de criminalitate organizată.” Această afirmație este ciudată, având în vedere faptul că Centrul pentru protecție online și exploatare a copiilor din Marea Britanie a pregătit, în 2010, un raport pentru Coaliția Financiară Europeană în care se menționa că exploatarea comercială online a imaginilor în chestiune era în scădere, iar profiturile era „destul de mici”. Desigur, atunci când sunt elaborate declarații despre o infracțiune atât de gravă cum este abuzul asupra copiilor în mediul online, ne așteptăm cel puțin la un nivel minim de cercetare, având în vedere că, așa cum se arată în text, „în spatele fiecărei imagini sau fiecărui clip video reprezentând un abuz sexual asupra copiilor se află o victimă reală.”