O propunere simplistă de declarație a Parlamentului European privind abuzurile asupra copiilor în mediul online

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.4

Sub coordonarea parlamentarului conservator britanic Emma McClarkin, sunt depuse eforturi pentru soluționarea problemei abuzurilor asupra copiilor în mediul online, într-o manieră care ar fi fost mai adecvată în 2005. McClarkin a transmis colegilor săi o propunere de “Declarație scrisă”, care ar putea deveni rezoluție a Parlamentului European dacă obține semnăturile a jumătate dintre parlamentari.

Textul propus (nepublicat încă) începe prin semnalarea faptului că abuzurile asupra copiilor reprezintă o infracțiune inacceptabilă, făcând apoi referire la „opinia generală” conform căreia transportarea unui astfel de conținut în rețele reprezintă el însuși un act criminal. Este prezentat apoi un alt doilea truism: acela că este vorba despre o infracțiune internațională care necesită cooperare internațională. În declarație se arată că „există adesea o dimensiune comercială a distribuirii de conținut reprezentând abuzuri sexuale asupra copiilor, iar distribuirea acestui conținut poate fi profitabilă pentru structuri de criminalitate organizată.” Această afirmație este ciudată, având în vedere faptul că Centrul pentru protecție online și exploatare a copiilor din Marea Britanie a pregătit, în 2010, un raport pentru Coaliția Financiară Europeană în care se menționa că exploatarea comercială online a imaginilor în chestiune era în scădere, iar profiturile era „destul de mici”. Desigur, atunci când sunt elaborate declarații despre o infracțiune atât de gravă cum este abuzul asupra copiilor în mediul online, ne așteptăm cel puțin la un nivel minim de cercetare, având în vedere că, așa cum se arată în text, „în spatele fiecărei imagini sau fiecărui clip video reprezentând un abuz sexual asupra copiilor se află o victimă reală.”

Propunerea de declarație solicită Comisiei să acorde mai multă atenție cooperării internaționale cu state în curs de dezvoltare în vederea „abordării”  problemei conținutului online reprezentând abuzuri asupra copiilor, și se subliniază faptul că „cea mai eficientă modalitate” de abordare a acestui conținut constă în eliminarea sa de la sursă. Textul arată că în spatele acestui conținut de află o „victimă reală”. Tocmai pentru că în spatele fiecărei imagini se află o victimă reală, modalitatea cea mai eficientă de abordare a acestei probleme nu constă doar în eliminarea conținutului. Modalitatea cea mai eficientă constă în investigarea infracțiunii, punerea sub urmărire a infractorilor și identificarea și salvarea victimelor. Pare astfel nesăbuită ideea de a sugera orice altă abordare, chiar dacă aceasta se datorează unei formulări greșite mai degrabă decât unei intentii greșite.

Textul cere apoi „Comisiei și statelor membre să susțină și să promoveze crearea, în state terțe,  de mecanisme de raportare a abuzurilor sexuale asupra copiilor, mecanisme care să îndeplinească standarde acceptabile cu privire la transparență și libertatea de exprimare”. Problema constă în faptul că McClarkin este o așa-numită „Campioană a Internet Watch Foundation” – linia britanică de urgență care ia decizii semi-juridice privind materialele care „pot fi” ilegale, ceea ce conduce la ștergerea și blocarea de conținut de către furnizorii de servicii Internet britanici (spre exemplu, site-ul Flickr de partajare de fotografii a ajuns să nu fie disponibil prin intermediul anumitor ISP-iști britanici, lucru care s-a întâmplat și în cazul blocării Wikipedia). Este greu de spus dacă acestea sunt „transparența și libertatea de exprimare” ce se doresc a fi exportate în state terțe.

Textul transmis parlamentarilor europeni este următorul:

Declarație scrisă privind dimensiunea internațională a luptei împotriva conținutului online reprezentând abuzuri sexual asupra copiilor

Parlamentul European – în baza Regulii 123 din Regulile sale de procedură,

A. având în vedere că natura conținutului reprezentând abuzuri sexuale asupra copiilor trebuie să fie recunoscută drept una dintre cele mai inacceptabile forme de conținut disponibil online și ținând cont de opinia generală referitoare la faptul că producerea, distribuirea, diseminarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea și deținerea de astfel de conținut constituie acte criminale;

B. având în vedere că natura trans-frontalieră a majorității cazurilor de imagini sau clipuri video online reprezentând abuzuri sexuale asupra copiilor demonstrează necesitatea unei mai bune cooperări internaționale;

C. având în vedere că există adesea o dimensiune comercială a distribuirii de conținut reprezentând abuzuri sexuale asupra copiilor, iar distribuirea acestui conținut poate fi profitabilă pentru structuri de criminalitate organizată;

D. având in vedere că în spatele fiecărei imagini sau clip video reprezentând abuzuri sexuale asupra copiilor se află o victimă reală;

1. solicită Comisie să aibă în vedere state dezvoltate, precum și state în curs de dezvoltare atunci când stabilește forme de cooperare internațională în scopul abordării problemei conținutului online reprezentând abuzuri asupra copiilor;

2. semnalează faptul că cea mai eficientă modalitate de abordare a conținutului reprezentând abuzuri asupra copiilor constă în eliminarea conținutului la sursă;

3. subliniază importanța existenței, în fiecare țară, de mecanisme adecvate de raportare și eliminare a conținutului reprezentând abuzuri asupra copiilor;

4. solicită Comisiei și statelor membre să susțină și să promoveze crearea, în state terțe, de mecanisme de raportare a abuzurilor sexuale asupra copiilor, care să îndeplinească standarde acceptabile privind transparența și libertatea de exprimare;

5. însărcinează Președintele Parlamentului European să transmită această declarație, împreună cu numele semnatarilor, către Consiliul, Comisie, statele membre, Consiliul Europei și Organizația Națiunilor Unite.

(Articol de Joe McNamee - EDRi)

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0