Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.9

Cum este posibil ca o industrie sau un sector dintr-o industrie să fie de acord, “voluntar”, să-şi pedepsească clienţii şi să restricţioneze libertatea de exprimare? Unul dintre cele mai interesante şi mai evocatoare exemple de astfel de cazuri este cel al “dialogului public-privat privind lupta împotriva activităţilor ilegale din mediul online”.

În noiembrie 2009, Directoratul General pentru Justiţie, Libertate şi Securitate al Comisiei Europene(ale cărui responsabilităţi au fost preluate, în noua Comisie, de către Directoratul General pentru Afaceri Interne) a invitat o serie de companii Internet (dar nu şi societatea civilă) la o discuţie despre problema conţinutului online ilegal, cu referire în principal la abuzuri asupra copiilor, terorism şi rasism/xenofobie. În cadrul respectivei întâlniri nu a fost identificată nicio problemă care ar necesita o atenţie deosebită, dar au fost prezentate câteva soluţii deja utilizate în lupta împotriva acestui tip de conţinut.

Comisia Europeană şi-a luat angajamentul de a pregăti o propunere de recomandări care să stea la baza unor discuţii ulterioare. Textul acestei propuneri urma să reprezinte maniera în care Comisia a înţeles poziţia industriei, şi nu o propunere propriu-zisă a Comisiei. Ca urmare, documentul nu trebuia să urmeze procedurile interne de avizare din cadrul Comisiei, şi, nefiind o propunere legislativă, nici să fie supus dezbaterii Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentului European.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRI 9.9

În cadrul unei întâlniri din februarie 2011 a grupului de lucru “Law Enforcement Working Party” al Consiliului Uniunii Europene (grup creat ca forum de cooperare în chestiuni referitoare, printre altele, la lupta împotriva terorismului, probleme vamale şi fraudă) s-a discutat despre posibile măsuri care să contribuie la crearea unui spaţiu cibernetic european sigur. Una dintre măsurile propuse vizează crearea unui “Mare Firewall al Europei” prin blocarea, la “graniţele Uniunii Europene” a conţinutului web “ilicit”.

Potrivit acestei propuneri, un spaţiu cibernetic european sigur ar urma să aibă o “graniţă Schengen virtuală” şi “puncte de acces virtuale” prin intermediul cărora “furnizorii de servicii Internet să poată bloca conţinutul illicit în baza unei liste negre întocmite la nivelul Uniunii Europene”.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.9

Sistemele de filtrare a Internetului au avut şi continuă să aibă un impact foarte puternic asupra libertăţii de exprimare în mediul online. Guvernele implementează astfel de sisteme ca “soluţii” pentru diverse forme de “fapte rele” săvârşite pe sau prin intermediul Internetului. Guvernul irlandez s-a alăturat acestui trend: poliţia naţională încearcă să introducă un sistem prin care furnizorii de servicii Internet (ISP-işti) să blocheze accesul la site-uri considerate a găzdui imagini care prezintă abuzuri asupra copiilor.

Interesant este faptul că iniţiativa poliţiei irlandeze a fost lansată exact în momentul în care Germania şi Olanda au anunţat că renunţă la sisteme similare întrucât s-a demonstrat că acestea nu reprezintă o soluţie eficientă pentru problema reprezentată de existenţa imaginilor care prezintă abuzuri asupra copiilor.

Europeana, biblioteca digitală europeană finanţată de către Comisia Europeană, organizează o serie de “hackatoane” menite să demonstreze şi să promoveze potenţialul utilizării interfeţei API a Europeana (interfaţă de programare a aplicaţiei – o interfaţă tehnică ce permite căutarea şi localizarea de metadate în cadrul portalului Europeana) de către furnizorii de date, parteneri şi utilizatorii finali.

Desi proiectul de lege pentri modifcarea legii pornografiei a fost respins de către Senat, camera decizională este Camera Deputaților care va decide în zilele următoare soarta acestei legi. Din păcate respingerea acestei legi nu este soluție, pentru că aberațiile legislative din legea 196/2003 (gen taxa pe minut de utilizare de site de Internet) ramân.

Cum atât dezbaterile din cadrul Senatului s-au purtat fără a se pune în discuție dacă legea respectiva poate fi aplicată pe Internet ori dacă a fost aplicată până acum , dacă un ISP poate să aiba rolul de cenzor al informației online sau care este efectul său imediat asupra drepturilor fundamentale, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) împreuna cu alte 5 organizații non-guvernamentale din domeniul drepturilor omului (Activewatch, APADOR-CH, CJI) sau ale ISP-istilor (ANISP, Interlan) pun la dispozitie mai multe informații in acest sens, în speranța că o decizie în Camera Deputaților se poate face după o analiză serioasă și o consultare adecvată a experților tehnici și în domeniul drepturilor omului:

• Poziția comună a asociațiilor care pun în discuție principiile ce trebuie să guverneze acest act normativ - Reglementăm pornografia pe Internet, dar înţelegem ce (NU) facem ?
• Propuneri pe textul legii în format tabel
• Propuneri amendamente lege pornografie - format consolidat

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.8

În 19 aprilie 2011, Neelie Kroes, Comisarul european pentru Agenda Digitală, a prezentat Raportul Comisiei Europene privind neutralitatea Internetului. Raportul nu aduce nicio noutate, ci doar vine în susţinerea abordării „aşteaptă şi vezi” („wait and see”) deja prezentată în cadrul Summit-ului asupra neutralităţii Internetului din noiembrie anul trecut.

Raportul Comisiei confirmă tratamentul inegal aplicat traficului Internet, citând în acest sens rezultatele unui studiu realizat la începutul anului 2010 de către BEREC (Organismul Autorităţilor de Reglementare din domeniul Comunicaţiilor Electronice) în câteva state membre ale Uniunii Europene:

• limitarea vitezei traficului în cazul reţelelor peer-to-peer (punere în comun de fişiere) şi al aplicaţiilor destinate difuzării de fişiere video, de către anumiţi furnizori în Franţa, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia şi Marea Britanie; 
• blocarea sau taxarea suplimentară a furnizării de servicii VoIP (voce prin intermediul protocolului Internet) în reţelele mobile, de către anumiţi operatori de comunicaţii electronice mobile  din Austria, Germania, Italia, Olanda, Portugalia şi România.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.8

Săptămâna trecută, un grup de lucru parlamentar creat în cadrul Comisiei pentru afaceri economice din Adunarea Naţională a Franţei şi alcătuit din reprezentanţi ai mai multor partide politice a dat publicităţii un raport privind neutralitatea Internetului. După mai bine de cinci luni de muncă şi zeci de audieri, grupul, condus de către Laure de La Raudière (UMP, conservator) şi Corinne Erhel (PS, socialist) a prezentat un raport de 145 de pagini care abordează majoritatea aspectelor legate de neutralitatea Internetului.

Raportul este, în general, extrem de pozitiv şi reprezintă probabil unul dintre cele mai detaliate documente emise de vreo autoritate publică europeană pe acest subiect. Deşi se bazează în mare parte pe o serie de propuneri formulate în septembrie 2010 de către autoritatea franceză de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice (ARCEP), raportul abordează şi o serie de alte aspecte.