Propunere legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, înregistrată spre dezbatere la Senat la începutul lunii noiembrie 2011, a primit, în data de 16 decembrie 2011, un "punct de vedere" de la Guvern. De regulă, punctele de vedere formulate de către Guvern cu privire la o propunere legislativă sunt fie favorabile (Guvernul susţine adoptarea propunerii legislative), fie nefavorabile (Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative).

În documentul transmis Senatului, Guvernul arată că există un "conflict de norme juridice": pe de o parte, obligaţia României de a transpune în legislaţia naţională Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor, şi, pe de altă parte, necesitatea respectării cerinţelor formulate în decizia Curţii Constituţionale a României din octombrie 2009 (prin care Legea nr.298/2009 privind reţinerea datelor a fost declarată neconstituţională).

În faţa acestei situaţii, Guvernul alege să nu îşi asume niciun punct de vedere, considerând că "Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării" propunerii legislative.

Situaţia este cel puţin interesantă, dacă luăm în calcul şi faptul că textul actualei propuneri legislative privind reţinerea datelor a fost iniţial promovat ca proiect de lege iniţiat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (şi suspus consultării publice de către acesta).

Într-un comunicat de presă publicat în data de 19 decembrie 2011, CSISAC – Consiliul Consultativ pentru Societate Informațională al Societății Civile (Civil Society Information Society Advisory Council), din care face parte și ApTI, a salutat Recomandarea privind principii pentru elaborarea de politici referitoare la Internet, adoptată de către Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 13 decembrie 2011. Recomandarea, prin care este reafirmat angajamentul OCDE față de un Internet liber, deschis și inclusiv, va contribui la promovarea drepturilor omului în mediul online.

Principiile incluse în această declarație abordează o gamă largă de chestiuni, printre care:  necesitatea consolidării eficienței protecției vieții private în mediul online, creșterea capacității de elaborare de politici bazate pe date concrete, asigurarea faptului că rețelele și serviciile de comunicaţii electronice în bandă largă (broadband) sunt dezvoltate în așa fel încât să asigure acoperire și utilizare națională, limitarea răspunderii intermediarilor Internet și reafirmarea necesității de a promova creativitatea și inovarea în mediul online. 

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.24

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.24

În data de 8 decembrie, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat Declarația privind protecția libertății de exprimare și libertății de asociere cu privire la platforme de Internet operate de către sectorul privat și la furnizorii de servicii online. Textul abordează multe dintre temele și prioritățile incluse în studiul EDRi “Trecerea de la auto-reglementare la cenzură corporatistă”, publicat în ianuarie 2011.

Declarația explică faptul că “deși sunt operate de către sectorul privat, platformele Internet reprezintă o parte semnificativă a sferei publice întrucât facilitează dezbaterile asupra unor chestiuni de interes public; în unele cazuri, aceste platforme pot îndeplini, ca și media tradițională, rolul de “câine de pază” social și și-au demonstrat deja utilitatea prin aceea că au adus schimbări pozitive în viața reală.”

În contextul obligațiilor pozitive ale statelor semnatare ale Convenției drepturilor omului de a apăra drepturile reglementate prin acest instrument, Declarația explică faptul că “influența sau presiunea politică exercitată asupra actorilor noilor mijloace de comunicare (“new media”) pot conduce la interferențe în exercitarea libertății de exprimare, accesului la informații și transparenței, nu doar la nivel național, ci și în context internațional, dată fiind dimensiunea globală a acestor mijloace.”

Dacă vreți să fiți la curent cu acțiunile ApTI, dar și cu noutăți din domeniul Internet (din România şi din lume), vă invităm ne urmăriți şi pe Twitter și Facebook .

Am vrut sa nu treaca anul asta peste noi fara sa mai organizam o masa rotunda sub sigla Internet fara Cravata, asa ca va propunem o tema de dezbatere, zicem noi, actuala - Mai exista viata privata pe Internet ?

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.23

Avocatul General al Curții de Justiție a Uniunii Europene şi-a exprimat recent punctul de vedere cu privire la cazul Bonnier Audio vs Perfect Communication Sweden (cauza nr. C-461/2010). Întrebarea la care Curtea de Justiție a fost solicitată să răspundă a fost dacă Directiva privind reținerea datelor și/sau articolele 3,4,5 și 11 ale Directivei privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor electronice împiedică statele membre să permită emiterea de ordine judecătorești, în cadrul unor proceduri judiciare civile, care să oblige furnizorii de servicii de Internet să furnizeze deținătorilor de drepturi de autor informații despre abonații despre care se presupune că au încălcat drepturi de proprietate intelectuală, conform art.8 al Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. După cum este formulată, întrebarea pare să încerce să ofere, parțial, și răspunsul căutat, prin aceea că se solicită în mod explicit acceptarea presupunerii că măsura este proporțională și că au fost aduse dovezi care să demonstreze existența unei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală.

În răspunsul său, Avocatul General arată că nu există nicio prevedere în Directiva privind reținerea datelor sau în Directiva privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor electronice care să împiedice autoritățile naționale să impună o măsură prin care să se solicite utilizarea datelor reținute pentru identificarea indivizilor, în scopul aplicării prevederilor Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Totuși, aceste informații trebuie să fie reținute cu scopul de a putea fi puse la dispoziția deținătorilor drepturilor de proprietate intelectuală, conform prevederilor legale naționale și cu respectarea legislației europene în domeniul protecției datelor cu caracter personal.