Continuăm saga-ul textului introdus pe furiș în Codul Comunicațiilor, pentru că abia astăzi am putut sa găsim amendamentul exact prin care Comisiile Senatului încearcă să dragă busuiocul (nu e încă pe site-ul Senatului), iar textul adoptat la pct b) este mai grav decât ne-am închipuit – rezultatul impotenței tehnice și a lipsei de transparența și discuții pe acest subiect:

Proiectul de lege a Codului Comunicațiilor rămâne cu aproape toate obligațiile pentru furnizorii de găzduire și după trecerea prin Comisiile Senatului, fiind doar scoase referințele către “furnizorii de comunicații interpersonale”. Dacă vreți să înțelegeți doar problemele explicate simplist săriți la punctul 3.2. de mai jos.

Pe 20 ianuarie 2022, Parlamentul European a votat amendamente pentru Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), o propunere de Regulament european care schimbă regimul intermediarilor online, reglementați în trecut prin directiva e-commerce din 2002, dar și adaugă noi detalii cu privire la serviciile digitale.

Un nou articol (apărut din senin într-o lege care trebuia să reglementeze cu totul altceva) lărgește în mod nejustificat domeniul și spectrul interceptării comunicațiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conținut și la „conținutul comunicațiilor criptate tranzitate”.

Articolul a fost adăugat într-un proiect de lege adoptat de Guvernul Câțu cu doar 3 zile înainte de a fi demis de Parlament, iar proiectul a trecut de Camera Deputaților fără niciun amendament contrar.

Luni, 11 ianuarie, va avea loc votul în comisia LIBE pentru acordul provizoriu cu privire la proiectul de regulament care abordează conținutul online cu caracter terorist (2018/0331).

Cu toate că au fost incluse măsuri de protecție ca urmare a negocierilor cu Consiliul, suntem de părere că textul final eșuează în a proteja în mod adecvat drepturile fundamentale. Din acest motiv vă îndemnăm să respingeți adoptarea acordului provizoriu.

În data de 6 decembrie 2020, au avut loc alegerile parlamentare în România, care au pus sub semnul întrebării modul desfășurării campaniei electorale în mediul online, în principal pe Facebook, prin metodele de profilare și direcționare ale reclamelor politice pe Facebook, tipul de mesaje promovate și sponsorii acestora. Motivul? Rezultatele alegerilor, în special cele obținute de un nou partid parlamentar pe eșichierul politic.
Astfel, scopul acestei analize este de a înțelege mai bine unde au direcționat partidele reclamele politice și, eventual, dacă s-a putut realiza o micro-targetare a utilizatorilor Facebook din aceste informații.