Jurnaliștii, activiștii, oamenii publici din politică și cunoscuții acestora sunt ținte potențiale ale unor aplicații menite să le invadeze viața personală și să sustragă informații despre aceștia.

După două amânări consecutive, Curtea Constituțională (CCR) a admis parțial excepția de constituționalitate (pe art 10^2) depuse de USR și Avocatul Poporului. Comunicatul a fost publicat azi, 18 mai 2022.

Practic CCR a considerat ca este neconstituțională doar litera c) "să furnizeze informațiile reținute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaților sau clienților, modalități de plată și istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente",

Am pornit un proiect de explorare a folosirii camerelor de supraveghere în spațiul public românesc, în colaborare cu Centrul pentru Inovare Publică (CIP), Centrul de cercetare în etică aplicată (CCEA) și Panorama.ro (partener media). Ieri seara (5 mai 2022), am participat la o discuție în cadrul seriei de Dezbateri CCEA și am setat așteptări și entuziasm pentru materialele care urmează să fie publicate.

Pe 26 aprilie 2022, Curtea Europeană de Justiție ar fi putut să spună că libertarea de exprimare este mai importantă decât aplicarea legii drepturilor de autor. Dar nu a spus exact asta.

Ce ne mai poate surprinde? Țări cu regimuri autoritare care folosesc software de supraveghere pentru a spiona proprii cetățeni? Țări cu regimuri autoritare care folosesc aceleași unelte pentru a spiona politicieni cu rang înalt din țări democratice? Dar țări democratice care folosesc exact aceleași unelte pentru a își spiona proprii cetățeni?

În momentul de față, toate trei scenariile s-au întâmplat deja și continuă să se întâmple.

România este în proces de adoptare a unei legi care va reglementa schimbul de date informatice între instituțiile publice. Unul dintre beneficiile noului sistem ar putea fi o simplificare a cerințelor birocratice pentru cetățean, pentru că nu va mai trebui să plimbăm atâtea hârtii de la o instituție la alta.

Principiul sună bine, dar hai să vedem cum ați răspunde la câteva întrebări legate de acest nou sistem.

Proiectul Ordonanței de urgență care reglementează guvernanța Cloud-ului Guvernamental urmează a fi adoptat în curând de Guvern. Proiectul este finanțat cu 375 de milioane de euro prin PNNR. Cloud-ul Guvernamental reprezintă infrastructura IT care ar trebui sa ajute la eficientizarea serviciilor publice electronice și la interacțiunea între cetățeni și stat.