Scrisoare pentru europarlamentarii români din comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European cu privire la proiectul de regulament care abordează conținutul online cu caracter terorist

Luni, 11 ianuarie, va avea loc votul în comisia LIBE pentru acordul provizoriu cu privire la proiectul de regulament care abordează conținutul online cu caracter terorist (2018/0331).

Cu toate că au fost incluse măsuri de protecție ca urmare a negocierilor cu Consiliul, suntem de părere că textul final eșuează în a proteja în mod adecvat drepturile fundamentale. Din acest motiv vă îndemnăm să respingeți adoptarea acordului provizoriu.

Mai exact, suntem foarte îngrijorați de următoarele măsuri care vor avea ca rezultat încălcări severe ale libertății de exprimare, dreptului la accesul la informație și libertății presei:

• Abilitatea “autorităților competente“ de a cenzura conținut online oriunde în UE în interval de maxim o oră. Excepțiile de la regula de o oră sunt insuficiente nu vor proteja în mod adecvat companiile mici de Internet de la a fi sancționate cu amenzi grele.
• Deși există restricții, acest proiect  nu cere ca aceste “autorități competente” să fie autorități judiciare sau măcar administrative independente cu o minimă expertiză pe libertatea de exprimare. Desemnarea autorităților competente este la discreția Statelor Membre. De exemplu România poate desemna CNA, ANCOM sau CNCD sau orice alte instituții de sub autoritatea Guvernului (de exemplu ADR sau un minister) pentru a îndeplini acest rol, fără ca aceste autorități să aibă un minim de expertiză în domeniul libertății de exprimare. Avem suficiente exemple din trecutul recent care ne arată de ce aceasta este o problemă majoră (vezi cazul Valiza).
• Problema ordinelor transfrontaliere de îndepărtare a conținutului rămâne problematică în contextul principiilor de cooperare judiciară ale UE și a drepturilor procedurale ale cetățenilor. Textul permite autorităților naționale competente (ca de exemplu cele de mai sus) să emită ordine de îndepărtare de conținut în alt Stat Membru cu foarte puțin control al autorităților judiciare din statul către care a fost emis ordinul. Asta înseamnă că un conținut care este considerat legal în țara în care a fost publicat poate fi înlăturat dacă alt Stat Membru îl consideră conținut cu caracter terorist. De ex. ceea ce o autoritate din Ungaria considera “conținut terorist” (de ex. un articol scris în maghiara de o redacție din Cluj despre corupția din Guvernul Orban) poate fi șters inclusiv de pe un serviciu de găzduire din România.  Aceasta poate avea consecințe grave pentru abilitatea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului de a-și desfășura activitatea, dar și potențiale duble interpretări.

Nu în ultimul rând, ținem să menționăm că această legislație pur și simplu nu este necesară în momentul de față cât timp primul raport privind implementarea Directivei UE privind terorismul nu a fost încă publicat de Comisia Europeană (care trebuie să-l publice în septembrie 2021). Doar acest raport, care se presupune a “evalua valoarea adăugată a acestei Directive cu privire la combaterea terorismului” și “analiza impactul acesteia asupra drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv aspecte privind non-discriminării, asupra statului de drept și asupra nivelului de protecție și asistență acordată victimelor terorismului”, poate caracteriza nevoia unui act normativ suplimentar.