vot

Cu ocazia începerii oficiale a campaniei electorale pentru alegerile Europarlamentare, vă aducem la cunoștință inițiativa WePromise. Aceasta este un proiect EDRi construit în jurul cartei cu 10 puncte a drepturilor digitale. Astfel, candidații care semnează carta, promit să o respecte și să facă publică această promisiune pe rețelele de socializare și pe bloguri, demonstrând astfel că susțin drepturile civile. În același timp, alegătorii care sprijină proiectul înregistrându-se pe site, promit să voteze cu candidați care au semnat carta drepturilor digitale.

ApTI va duce o campanie de aducere la cunoștința candidaților Români proiectul WePromise și va actualiza acest post pe măsură ce noi candidați semnează carta. Mulțumim, cu acesta ocazie, grupului de ONG-uri care se ocupa de anti-discriminare care deja a depus efortul de a strânge, pe cât posibil, datele de contact ale candidaților Români. Lista preluată și care va fi folosită de ApTI pentru această campanie poate fi accesată aici. Oricine poate lăsa comentarii pe acest document. Orice comentarii și informații suplimentare vor fi binevenite.

Candidați Români care au semnat oficial carta drepturilor digitale a proiectului WePromise până acum sunt:

• Renate Weber – PNL
• Silviu Dumitru – Partidul Verde
• Emil Pantelimon – PNL
• Eduard Hellvig – PNL
• Victor Boștinaru – PSD
• Ramona Manescu - PNL

Ne-au raspuns (pe email, Facebook etc.) (detalii in lista)

• Valentin-Eugen Daeanu – Independent
• Sebastian Bodu – PNȚ-CD
• Corina Ungureanu – Independent
• Sigfried Mureșan – PMP
• Cristian Petrescu – PMP

Actualizat la 24 Mai 2014
 

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 12.7

După votul dat în favoarea neutralității Internetului în Parlamentul European în 3 aprilie 2014, mulți se întreabă: „ce se întâmplă acum?”. Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene va decide cu privire la acele părți din Regulamentul privind piața unică în sectorul comunicațiilor electronice pe care le poate accepta, precum și cu privire la părțile pe care vrea să le amendeze sau să le respingă complet. Consiliul este alcătuit din miniștrii responsabili pentru comunicații electronice din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Opiniile celor 28 de miniștri sunt diferite. Pe de o parte, state precum Olanda și Slovenia consideră că este necesar să protejeze propriile legislații deschise și favorabile concurenței. Pe de altă parte, state ale căror guverne au menținut, din diverse motive, oligarhii neconcurențiale la nivelul piețelor telecom, ar preferă să mențină și să extindă această abordare.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRI 12.5

În data de 12 martie 2014, Parlamentul European a adoptat pachetul de reformă în domeniul protecției datelor cu caracter personal și raportul privind impactul programelor de supraveghere în masă asupra cetățenilor UE. Aceste voturi reprezintă o importantă contribuție la protecția dreptului la viață privată și la finalizarea îndelung așteptatei reforme propusă de Comisia Europeană în ianuarie 2012.

Acest proces de reformă are însă și o serie de slăbiciuni. În ciuda unor îmbunătățiri aduse propunerii inițiale a Comisiei, textul adoptat conține măsuri care compromit punctele tari ale Regulamentului. Spre exemplu, Regulamentul permite companiilor să prelucreze date cu caracter personal și să creeze profiluri ale utilizatorilor (spre exemplu, pentru scopuri de marketing) fără consimțământul persoanei vizate, atât timp cât datele rămân anonime. Deși în viziunea Parlamentului European, anonim înseamnă „care nu este legat în mod direct de tine”, realitatea din epoca „big data” ne arată că și numai două seturi de date, atunci când sunt analizate împreună, pot determina cu ușurintă identitatea unei persoane.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.18

În data de 11 septembrie 2012, Parlamentul European a votat asupra raportului elaborat, din proprie inițiativă, de către Jean-Marie Cavada (EPP, Franța), cu privire la distribuirea online a operelor audiovizuale.

Raportul inițial conținea o serie de termeni suprinzători și potențial problematici referitori la răspunderea operatorilor de rețea. Textul făcea referire la identificarea de “modalități care să încurajeze operatorii de rețea să își standardizeze instrumentele tehnice” în scopul aplicării prevederilor legale privind dreptul de autor, menționând în același timp că tendința actuală este aceea de eliminare a răspunderii operatorilor de rețea. Această abordare este însă eronată, putând conduce la privatizarea cenzurii (aplicarea de măsuri de cenzură de către sectorul privat) și încurajarea aplicării dreptului de autor în afara statului de drept. În plus, printr-o astfel de abordare nu se atinge obiectivul raportului, și anume acela de a promova și dezvolta accesul la conținut cultural.

Din fericire, partea problematică a raportului (pct.59 din raportul final) a fost respinsă de către Parlamentul European în cadrul procedurii de vot final.

Acest vot este important din trei motive.

În primul rând, Parlamentul European ar fi întâmpinat dificultăți în a convinge alte instituții cu privire la credibilitatea sa în acest dosar. Un raport care conține afirmații evident eronate nu poate fi credibil.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.8

După ce David Martin, desemnat ca raportor pentru ACTA în Parlamentul European, a anunțat că le va recomanda colegilor săi să voteze împotriva ACTA, s-a răspândit presupunerea că acesta ar fi sfârșitul ACTA. Dar această presupunere este greșită și periculoasă.

Lucrurile în Parlamentul European arată în felul următor. Dosarul ACTA a fost repartizat la cinci comisii parlamentare – patru dintre ele vor întocmi avize, în timp ce responsabilitatea pentru raportul final aparține Comisiei pentru comerț internațional (INTA). Dintre cei patru parlamentari responsabili pentru avize, doi sunt încă în favoarea ACTA – Marielle Gallo (EPP, Franța) și Jan Zahradil (ECR, Cehia), iar doi se opun – Amelia Andersdotter (Verzi/EFA, Suedia) și Dimitrios Droutsas (S&D, Grecia). Pe lângă faptul că susține ACTA, Jan Zahradil este cunoscut și pentru că a fost unui dintre cei 28 de parlamentari care au votat, săptămâna trecută, împotriva unei rezoluții a Parlamentului European care să limiteze exportarea instrumentelor de cenzură către regimuri autocratice.

Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) a lansat o inițiativă menită să evidenţieze modul în care parlamentarii români îşi exprimă votul cu privire la iniţiativele legislative cu efect asupra drepturilor civile digitale (libertate de exprimare, dreptul la viaţă privată în era digitală, open copyright).