viaţa privată

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.14

În condiţiile în care viitorul reţinerii datelor pare incert, membrii conservatori ai Parlamentului german solicită cu insistenţă Ministerului Justiţiei să adapteze legislaţia naţională la prevederile actuale ale directivei, în timp ce liberalii şi verzii doresc o restricţionare a posibilităţii de stocare a informaţiilor.

În martie 2010, Curtea Constituţională germană declara nulă legea de transpunere a directivei, care solicita reţinerea datelor pentru o perioadă de şase luni şi impunea distrugerea datelor deja colectate. Acum i se solicită din nou Ministrului Justiţiei să “îşi facă treaba” şi să elaboreze un nou proiect de lege care să corespundă prevederilor directivei europene. Peter Altmaier, membru al grupului conservator (CDU) din Parlamentul german, consideră că trebuie să fie găsită o soluţie care să satisfacă atât condiţiile impuse de UE, cât şi cerinţele Curţii Constituţionale.

Directiva este, însă, considerată defectuoasă chiar şi de către reprezentanţii germani în Parlamentul European: “Directiva privind reţinerea datelor a fost discutabilă în momentul în care a fost adoptată, acum cinci ani, şi rămâne discutabilă şi în prezent”, spune Alexander Alvaro, MEP german liberal, care consideră că, deşi agenţiile guvernamentale şi cele responabile cu aplicarea legii în Germania au nevoie de “instrumentele şi resursele necesare pentru a stopa şi împiedica acte de terorism, Uniunea Europeană trebuie să respecte viaţa privată a cetăţenilor săi”. Alvaro atrage atenţia asupra raportului Comisiei Europene privind evaluarea directivei, raport care subliniază o serie de aspecte îngrijorătoare privind protecţia vieţii private şi dezvăluie practicile defectuoase şi inconsistente de reţinere a datelor, care ridică serioase probleme referitoare la eficienţa, necesitatea şi proporţionalitatea prevederilor directivei.

O serie de aspecte legate de viaţa privată şi protecţia datelor cu caracter personal în contextul serviciilor online de tip UGC (conţinut generat de utilizatori) au fost discutate în cadrul CONSENT Social Networking summit – eveniment desfăşurat în 5-6 iulie 2011, în oraşul german Gottingen. Evenimentul a fost derulat în cadrul proiectului CONSENT (Consumer sentiment regarding privacy on user generated content services in the digital economy) – proiect finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Cadru 7 şi care are drept scop studiul şi analiza schimbărilor survenite în comportamentul şi cultura consumatorului ca urmare a dezvoltării fără precedent a serviciilor on-line de tip UGC şi a modului în care practicile contractuale, comerciale, tehnice afectează opţiunile şi atitudinile faţă de protecţia datelor personale în economia digitală. CONSENT are 19 membri (printre care şi ApTI) din 13 state europene.

În prima zi a evenimentului s-a discutat despre politicile furnizorilor de servicii referitoare la viaţă privată şi protecţia datelor cu caracter personal şi măsura în care acestea respectă standardele europene in materie, despre reţele sociale şi setările pe care le acestea le oferă utilizatorilor în materie de protecţie a vieţii private, despre modul în care se realizează obţinerea consimţământului utilizatorilor pentru prelucrarea datelor personale în cazul serviciilor UGC şi despre interoperabilitatea serviciilor UGC.

O parte din acest articol este preluată de pe site-ul EDRi.

În condiţiile în care în câteva state europene legile de transpunere a Directivei privind reţinerea datelor au fost declarate neconstituţionale, iar dezbaterile asupra acestei chestiuni continuă să fie intense, Comisia Europeană a demarat un proces de evaluare a Directivei, ale cărui rezultate au fost publicate astăzi sub forma unui raport adresat Parlamentului European şi Consiliului.

În prezentarea raportului, Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri interne, a declarat că reţinerea datelor în sectorul comunicaţiilor electronice este importantă pentru sistemele de justiţie penală şi pentru aplicarea legii, dar că există şi o serie de deficienţe grave ale directivei, fiind necesară o revizuirea a acesteia pentru a se stabili cu exactitate care sunt persoanele care pot accesa datele reţinute, în ce scop şi prin ce proceduri.

Articol preluat din Newsletterul EDRI 9.6

Platforma de discuţii privind viaţa privată (Privacy platform) creată la nivelul Parlamentului European şi condusă de parlamentarul Sophie In’t Veld (Grupul ALDE, Olanda) s-a reunit în data de 16 martie 2011 pentru o discuţie asupra revizuirii Directivei privind protecţia datelor cu caracter personal. La întâlnire au participat reprezentanţi ai tuturor grupurilor politice din cadrul Parlamentului European (EPP, S&D, ALDE, Verzii şi GUE), iar printre vorbitori s-au numărat Viviane Reding, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie şi Axel Voss, membru al Parlamentului European (Grupul EPP, Germania) responsabil pentru elaborarea raportului asupra Comunicării Comisiei Europene privind o abordare globală a  protecţiei datelor cu caracter personal în Uniunea Europeană.