Evaluarea Directivei privind reţinerea datelor: raportul Comisiei Europene vs raportul EDRi

O parte din acest articol este preluată de pe site-ul EDRi.

În condiţiile în care în câteva state europene legile de transpunere a Directivei privind reţinerea datelor au fost declarate neconstituţionale, iar dezbaterile asupra acestei chestiuni continuă să fie intense, Comisia Europeană a demarat un proces de evaluare a Directivei, ale cărui rezultate au fost publicate astăzi sub forma unui raport adresat Parlamentului European şi Consiliului.

În prezentarea raportului, Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri interne, a declarat că reţinerea datelor în sectorul comunicaţiilor electronice este importantă pentru sistemele de justiţie penală şi pentru aplicarea legii, dar că există şi o serie de deficienţe grave ale directivei, fiind necesară o revizuirea a acesteia pentru a se stabili cu exactitate care sunt persoanele care pot accesa datele reţinute, în ce scop şi prin ce proceduri.

Potrivit comunicatului de presă emis de către Comisie Europeană, raportul relevă următoarele concluzii:

• majoritatea statelor membre sunt de părere că normele UE privind reţinerea datelor sunt în continuare necesare pentru aplicarea legii, pentru protejarea victimelor şi pentru sistemele de justiție penală. Utilizarea datelor privind numere de telefon, adrese IP sau identificatori de telefoane mobile drept instrumente de cercetare penală a contribuit la condamnarea infractorilor şi la achitarea persoanelor nevinovate;
• există diferenţe între statele membre în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor de reţinere a datelor. De exemplu, perioadele de reţinere a datelor variază între 6 luni şi 2 ani, în timp ce scopurile în care datele pot fi accesate şi utilizate şi procedurile juridice de accesare a acestora diferă în mod considerabil;
• întrucât directiva urmăreşte doar armonizarea parţială a normelor naţionale, nu este surprinzător că nu există abordare comună în acest domeniu. Cu toate acestea, nivelul scăzut de armonizare poate crea dificultăţi furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice, în special operatorilor mai mici. Procedurile de rambursare a costurilor suportate de către operatori în vederea reţinerii datelor şi acordării accesului la acestea sunt diferite la nivelul Uniunii Europene. Comisia va lua în considerare introducerea unor modalităţi mai consistente de rambursare a acestor costuri.
• reţinerea datelor reprezintă o limitare semnificativă a dreptului la viaţă privată.Deşi nu există exemple concrete de încălcări grave ale dreptului la viaţă privată, riscurile de periclitare a securităţii datelor vor persista dacă nu sunt instituite garanţii suplimentare. Prin urmare, Comisia va avea în vedere instituirea unor reglementări mai stricte în ceea ce priveşte stocarea, accesarea şi utilizarea datelor reţinute.

Înainte de publicarea acestui raport al Comisiei Europene, EDRi  (European Digital Rights) a realizat propria evaluare a Directivei şi a prezentat un raport “paralel”, a cărui principală concluzie este aceea că cetăţenii europeni nu doar că nu au obţinut niciun beneficiu de pe urma Directivei, dar şi-au pierdut dreptul la viaţă privată. În acest context, EDRi solicită Comisiei Europene să respecte prevederile Cartei privind Drepturile Fundamentale ale Omului şi să respingă reţinerea datelor în Europa.

În opinia EDRi, Comisia nu a reuşit să demonstreze că reţinerea datelor este un instrument necesar în lupta împotriva infracţiunilor grave. Datele statistice oferite de către statele membre arată că cele mai multe dintre datele utilizate de către autorităţile judiciare şi poliţieneşti ar fi fost disponibile şi dacă nu ar fi existat obligaţia reţinerii datelor. Absenţa unei legislaţii naţionale privind reţinerea datelor în ţări precum Germania şi Cehia (acolo unde Curţile Constituţionale au respins legile de transpunere a Directivei privind reţinerea datelor, considerând că acestea reprezintă o limitare nejustificată a drepturilor fundamentale) nu a generat o creştere a ratei infracţionalităţii şi nici o reducere a capacităţii de luptă împotriva infracţionalităţii.

Între timp, 500 milioane de cetăţeni europeni s-au confruntat cu o încălcare inutilă şi fără precedent a drepturilor fundamentale. În medie, pe parcursul anului 2010, datele de trafic şi de localizare ale unui cetăţean europen au fost înregistrate într-o bază de date la fiecare şase minute. În acest context, Autoritatea europeană pentru protecţiei datelor consideră că Directiva reprezintă instrumentul european care aduce cea mai mare atingere vieţii private a cetăţenilor.

În plus, câteva state europene au eşuat în a respecta obligaţiile referitoare la securitatea datelor, prevăzute de Directivă. În unele dintre aceste state nici măcar nu există o procedură pentru ştergerea datelor la finalul perioadei obligatorii de reţinere sau pentru supravegherea unei astfel de ştergeri. Comisia a acuzat anumite state membre că au încălcat procedurile legale anterior stabilite atunci când au solicitat companiilor de comunicaţii electronice date din alte state membre.

Directiva are efecte negative atât asupra cetăţenilor europeni, cât şi asupra credibilităţii Uniunii Europene în domeniul apărării drepturilor fundamentale ale omului, întrucât limitează dreptul la viaţă privată şi introduce un tratament haotic pentru datele cu caracter personal. Atât raportul Comisiei cât şi raportul EDRi arată că Directiva a eşuat din toate punctele de vedere: a eşuat în a respecta drepturile fundamentale ale cetăţenilor europeni, a eşuat în a armoniza piaţa unică europeană şi a eşuat în a reprezenta un instrument necesar şi indispendabil în lupta împotriva infracţionalităţii.

Pe baza acestui raport de evaluare, Comisia va pregăti o propunere de modificare a directivei, urmând ca, în următoarele luni, să  organizeze consultări cu autorităţile poliţieneşti şi judiciare, cu autorităţile pentru protecţia datelor, cu sectorul industrial şi cu societatea civilă cu privire la opţiunile pentru viitorul cadru juridic. Rezultatele acestor consultări vor fi incluse într-un studiu de impact care va sta la baza viitoarei propuneri.

EDRi va transmite raportul său Parlamentului European, solicitându-i să susţină drepturile fundamentale ale celor 500 de milioane de cetăţeni europeni şi să anuleze Directiva.

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0