CEDO

Într-un caz recent de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, s-a decis că link-urile spre conținut defăimător nu reprezintă un motiv să fie îngrădită libertatea de exprimare. În cazul “Magyar Jeti Zrt vs. Ungaria”, o companie a fost acuzată că a publicat un link către un interviu de pe Youtube, care s-a constatat că avea conținut defăimător. Curtea a subliniat importanța link-urilor în funcționarea Internetului și a făcut distincția dintre link-uri și jurnalismul tradițional.

ApTI împreună cu Privacy International, European Digital Rights și alte 15 organizații de drepturi digitale, au trimis astăzi o scrisoare către European Data Protection Board (EDPB), organismul european ce se ocupă cu aplicarea unitară și respectarea Regulamentului general privind datele personale (GDPR) la nivelul țărilor membre.

Scrisoare deschisă către Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal

Freedom of speech must be understood correctly within the framework of personal data protection

Open letter to the National Supervisory Authority for Personal Data Processing

English translation below

Contextul: Scandalul #teleormanleaks a luat o turnură mai putin așteptată, o dată cu o cererea “de a fi uitat” de către unul din personajale principale din episodul numărul 1 al campaniei de presă. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) se pare că a pus paie pe foc, cu o cerere către Rise Project de a divulga inclusiv sursa informațiilor. Ulterior, Autoritatea a revenit cu precizări (mai degrabă într-un limbaj de lemn), iar Hotnews a publicat un articol cu unul din jurnaliștii Rise pe această temă.

Pentru că suntem o asociație care s-a ocupat și se ocupă de promovarea atât a libertății de exprimare cât și a dreptului la viață privată în mediul online, am primit o serie de întrebări pe care am zis că este bine să încercăm să le punem într-un FAQ public, încercând să fim cât mai puțin subiectivi cu putință.

În 2 octombrie 2017, de la ora 14:00, dezbatem unul dintre subiectele fierbinți ale dreptului la viața privată: supravegherea la locul de muncă a comunicațiilor electronice. Vom profita astfel de decizia Marii Camere a CEDO din cazul Bărbulescu vs. România, din 5 septembrie 2017. La webinar-ul Viața privată la locul de muncă: Ce învățăm din decizia CEDO în cazul Bărbulescu?, împreună cu invitata noastră, avocat Andreea Lisievici (partener PrivacyOne), ne propunem să discutăm impactul cazului amintit asupra folosirii comunicațiilor electronice la locul de muncă, dintr-o perspectivă multiplă.

Acum două zile, a apărut noua hotărâre CEDO Bărbulescu vs. România a Marii Camere. Concluzia nu este diferită de cea enunțată de mine în trecut, deși majoritatea au spus că, inclusiv în circumstanțele din speța respectivă, monitorizarea angajatului a fost ilegală. Dar este important că s-a hotărât că Statele (inclusiv România) au obligația de a se asigura că un angajator nu poate să ia măsuri de supraveghere a angajaților doar pentru că vrea și fără a asigura garanții adecvate împortiva abuzului.

Astăzi, 15 septembrie 2014, ApTI împreună cu APADOR-CH au depus un amicus curiae pe lângă sesizarea Avocatului Poporului la Curtea Constituțională împotriva legii înregistrării utilizatorilor cartelelor prepay și a