Comisia Europeană

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.21

În data de 2 noiembrie 2012, EDRi a transmis comisarului european Cecilia Malmström o scrisoare privind contradicția juridică referitoare la blocarea site-urilor web, arătând că este necesară soluționarea acestei probleme pentru ca statele membre UE să respecte prevederile Cartei drepturilor fundamentale a UE.

Stimată Doamnă Comisar Malmström

După cum știți, statele membre pot decide să blocheze accesul la site-uri web conținând materiale cu abuzuri asupra copiilor, în conformitate cu Directiva privind combaterea pornografiei infantile și abuzului sexual și exploatării sexuale a copiilor.

Deși susținem lupta împotriva acestor infracțiuni, sistemul juridic al Uniunii Europene este clar în ceea ce privește faptul că activitățile de natură infracțională trebuie abordate într-un cadru care respectă statul de drept și drepturile fundamentale. Acest principiu este reflectat în art.52 al Cartei drepturilor fundamentale a UE, care prevede:

 “1. Orice limitare a exercitării drepturilor și libertăților recunoscute prin această Cartă trebuie să fie prevăzută prin lege și să respecte esența acestor drepturi și libertăți. (…)”

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.18

Atunci când i-au fost adresate întrebări referitoare la principiul neutralităţii Internetului, Comisia Europeană a afirmat că existau doar puține date care să demonstreze faptul că au loc încălcări ale acestui principiu. Un nou proiect, netneutralitymap.org, oferă informații despre încălcarea neutralității Internetului în lume, documentând, în acest fel, necesitatea unei legislații privind neutralitatea Internetului.

Deși neutralitatea Internetului este în momentul de față discutată în întreaga Europă, foarte puține date concrete sunt folosite în aceste dezbateri. Proiectul  netneutralitymap.org încearcă să schimbe acest lucru, printr-o nouă modalitate de prezentare a datelor obținute în urma testelor “Glasnost” efectuate la nivel global de către Measurement Lab (teste prin care se verifică dacă furnizorul de acces la Internet foloseşte practice de gestionare a traficului în funcţie de aplicaţii). Aceleaşi instrumente utilizate de către  Measurement Lab sunt folosite pentru identificarea cazurilor de încălcare a neutralității Internetului survenite pe parcursul unui  an. Frecvenţa acestor cazuri este evidenţiată într-o hartă care arată în mod clar faptul că încălcările principiului neutralității Internetului sunt practici obișnuite în Europa.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.15

Ca urmare a raportului privind neutralitatea Internetului publicat de către BEREC  în mai 2012, Comisia Europeană a lansat o nouă consultare publică (deschisă între 23 iulie şi 15 octombrie 2012) pentru a afla dacă ISP-iştii manipulează procedurile de gestionare a traficului online, amânând astfel adoptarea oricărei reglementări privind neutralitatea Internetului. Această consultare vine imediat după o consultare similară organizată de BEREC şi care s-a încheiat în 31 iulie.

Raportul BEREC arată că între 20 şi 50% dintre ISP-iştii europeni utilizează măsuri de blocare sau restricţionare a accesului la site-uri web şi/sau la produse oferite de către concurenţă. Deşi cadrul european de reglementare în sectorul comunicaţiilor electronice prevede că utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a alege aplicaţiile şi serviciile pe care le doresc, fără restricţii, raportul evidenţiază faptul că un număr mare de utilizatori europeni au contracte încheiate cu ISP-iştii prin care este limitat accesul la servicii de tipul VoIP sau la site-uri de partajare de fişiere. Au fost evidenţiate şi alte practici, cum ar fi încetinirea deliberată a serviciilor pentru anumite site-uri web (“throttling”).

Comisarul european pentru agenda digitală, Neelie Kroes, a declarat că această consultare va contribui la “pregătirea recomandărilor care vor genera mai multe opţiuni reale pentru utilizatori şi care vor pune capăt aşteptării privind neutralitatea Internetului în Europa. Utilizatorii nu dispun de opţiuni reale atunci când vine vorba despre neutralitatea Internetului.” Deşi Kroes a vorbit despre introducerea de noi ghiduri UE în 2012, considerând că “intervenţiile de natură reglementatoare pe pieţe competitive sunt inadecvate”, noua consultare lansată de către Comisie amână orice posibilă decizie.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.13

Comisia Europeană s-a implicat în discuțiile purtate în cadrul Worldwide Web Consortium (W3C) asupra mecanismului Do Not Track (DNT), transmițând W3C o scrisoareprin care solicită ca organizația să ceaară producătorilor de browsere să ofere utilizatorilor opțiuni DNT atunci când aceștia instalează sau rulează pentru prima dată un browser și să le permit să schimbe setările implicite.

DNT este un mecanism standard care ar urma să semnaleze dacă un utilizator dorește ca firmele de publicitate online și site-urile web să îi monitorizeze activitățile pe care le desfășoară online. “Standardul ar trebui să prevadă faptul că, în momentul instalării sau utilizării pentru prima dată a unui browser, utilizatorul este informat în legătură cu importanța opțiunii DNT și cu setările implicite și i se permite să schimbe aceste setări”, se arată în scrisoarea transmisă de Robert Madelin, șeful Directoratului General pentru Societate Informațională și Media din Comisia Europeană.

În 31 mai 2012, Microsoft a anunțat că Internet Explorer 10 (IE10) va avea setată, implicit, opțiunea DNT. Însă poziția W3C este opusă celei a Microsoft. Într-un proiect al standardului, publicat după anunțul Microsoft, W3C declara că utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima opțiunile și că un producător de browsere nu poate face acest lucru în locul lor – idee susținută și de către Firefox.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.12

În urmă cu şase ani, ca rezultat al presiunilor Marii Britanii, Uniunea Europeană a adoptat Directiva privind reţinerea datelor. Scopul urmărit a fost armonizarea pieţei europene unice pentru telecomunicaţii, solicitându-se astfel operatorilor europeni să reţină date care să poată fi folosite pentru “investigarea, descoperirea şi urmărirea penală a infracţiunilor grave”, inclusiv a terorismului. Statele membre au fost obligate să producă informaţii statistice despre utilizarea acestor date, un raport de evaluare fiind planificat pentru septembrie 2010.

Niciunul dintre componentele planului nu a fost însă realizat: raportul de evaluare pe care Comisia era obligată să îl prezinte în septembrie 2010 a fost publicat abia în martie 2011. In ciuda faptului că baza legală a Directivei este crearea unei “pieţe unice”, raportul conţine o listă lungă de exemple privind modul în care Directiva a eşuat în a armoniza piaţa unică – ajungând probabil până la punctul în care a creat noi bariere. Raportul arată, de asemenea, că anumite state membre nu au o definiţie a termenului “infracţiune gravă”, ceea ce înseamnă că măsurile de protecţie împotriva utilizării disporporţionate a datelor reţinute nu au o semnificaţie comun agreată. În plus, raportul ilustrează faptul că statele membre, cu mici excepţii, nu au reuşit să îndeplinească obligaţia stabilită prin Directivă: aceea de a furniza date statistice.

În contextul eşecului lamentabil al Directivei, comisarul Cecilia Malmström a luat singura decizie pe care o avea la dispoziţie. A decis să evalueze legislaţia, iar serviciile sale au finalizat de curând un “studiu de impact” în care sunt prezentate opţiunile politice pe care Comisia le are la dispoziţie. Pentru ca o nouă propunere să fie adoptată, ar fi necesară aprobarea majorităţii statelor membre şi a majorităţii membrilor Parlamentului European. Calculele matematice din spatele acestui proces transformă însă alegerea comisarului într-una extrem de dificilă din punct de vedere politic.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.11

Comisia Europeană a publicat, în data de 4 iunie 2012, o nouă propunere de regulament privind semnăturile electronice și identitatea electronică, cu scopul de a extinde aria de cuprindere a actualei Directive privind semnătura electronic pentru a include noi servicii precum marcarea temporală și sigilarea prin mijloace electronice a documentelor electronice, în vederea garantării originii și integrităţii documentelor electronice.

 “Propunerea de regulament vizează să garanteze că persoanele fizice și firmele pot utiliza propriile sisteme naționale de identificare electronică pentru a accesa servicii publice în alte țări UE în care sunt disponibile sisteme de identificare electronică”, se arată în comunicatul de presă emisă de către Comisia Europeană.

Prin propunerea de regulament se prevede că sistemele de identificare electronică utilizate de către cetățeni vor fi recunoscute automat în alte state membre ale UE, fără să fie necesară îndeplinirea altor formalități. “Propunerea de regulament va asigura o acceptare reciprocă a sistemelor de identificare electronică (eID), a semnăturilor electronice și a serviciilor de încredere online conexe”, a explicat Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru agendă digitală, Neelie Kroes.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.10

Comisia Europeană își propune să armonizeze serviciile de semnătură electronică, identitate electronică și autentificare electronică la nivelul tuturor statelor membre UE.

În 2 mai 2012, Comisia a publicat un document de strategie pentru stabilirea unor sisteme de protecție a copiilor în mediul online, document în care se vorbește și despre un “cadru pan-european pentru autentificarea electronică” (mențiunea nu apare însă și în comunicatul de presă sau în sumarul pus la dispoziția cetățenilor).

Strategia Europeană pentru un Internet mai Bun pentru Copii conține o serie de propuneri pentru armonizarea măsurilor adoptate în statele membre în vederea protejării copiilor care utilizează servicii online; sunt incluse sugestii privind creșterea gradului de utilizare a clasificării în funcție de vârstă, precum și includerea unor mecanisme eficiente de control parental în ‘orice tip de dispozitiv sau orice tip de conținut, inclusiv conținut generat de utilizator”.

Potrivit acestui document, “Comisia intenționează să propună, în 2012, un cadru pan-european pentru autentificare electronică, care să permită utilizarea de atribute personale (vârsta, în special) în vederea asigurării respectării prevederilor referitoare la vârstă incluse în propunerea de regulament privind protecția datelor cu caracter personal”. De asemenea, documentul menționează că se are în vedere introducerea, de către industrie, a unor “mijloace tehnice” de identificare și autentificare electronică.