Președinția irlandeză a Consiliului UE propune distrugerea dreptului la viață privată al cetățenilor

Articol preluat de pe site-ul edri.org

Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene a distribuit un „document de discuție” privind protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor, înainte de ședința Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne care va avea loc la Dublin săptămâna aceasta. Fiind prima țară care exercită președinția Consiliului în „Anul european al cetățeanului”, ne-am așteptat ca Irlanda să propună noi metode pentru protecția cetățenilor. Primele sugestii sunt, într-adevăr, noi, dar cu siguranță nu vizează protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Spre exemplu, pornind de la situația actuală din Irlanda, companiile ar putea să facă orice vor cu datele cu caracter personal, fără să se teamă de eventuale sancțiuni. Sancțiunile, cum ar fi amenzile, „ar trebui să fie opționale sau cel puțin condiționate de existența unui avertisment prealabil sau a unei mustrări”. Cu alte cuvinte, faceți ce vreți, în cel mai rău caz veți primi un avertisment.

Desigur, propunerile de politici adesea sună mai rău în teorie decât sunt în realitate. Însă în acest caz trebuie doar să ne uităm la practicile actuale din Irlanda pentru a vedea cum arată o astfel de abordare. Controversele din jurul bazei de date PULSE a poliției irlandeze ne arată cum ar putea arăta lumea spre care pare că vrea să ne conducă Președinția irlandeză.

În 2007, Comisarul irlandez pentru protecția datelor și poliția irlandeză au căzut de acord în legătură cu crearea unei structuri de „autoreglementare”. În 2010, un judecător a identificat, într-un raport privind regimul irlandez de reținere a datelor, abuzuri grave care aveau loc în contextul acestui sistem de autoreglementare. Abuzurile au trecut neobservate de către autoritatea pentru protecția datelor, care aprobase crearea acestui regim și care a ales să nu ia nicio măsură imediată împotriva poliției.

În 2011, la patru ani de la crearea sistemului, autoritatea irlandeză pentru protecția datelor a ajuns la concluzia că acesta nu îndeplinea standardele așteptate. Încă o dată, autoritatea a ales să nu ia măsuri împotriva poliției. În cele din urmă, după cinci ani de abuzuri la adresa datelor cu caracter personal ale cetățenilor, autoritatea a anunțat în 2012 că va audita baza de date PULSE a poliției irlandeze; se pare însă că și de data aceasta autoritatea a ales să nu ia măsuri împotriva încălcărilor repetate ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Se poate presupune că între timp abuzurile au continuat.

Potrivit propunerii Președinției irlandeze, o astfel de abordare ar urma să fie obligatorie la nivel european, astfel încât, în cazul încălcării drepturilor fundamentale ale cetățenilor,  să fie necesară întâi emiterea de avertismente, ceea ce va permite companiilor și autorităților naționale să încalce drepturile civile ale cetățenilor, cel puțin până când autoritatea pentru protecția datelor constată de două ori faptul că o companie a încălcat prevederile legale.  

În cazul în care implementarea la nivel european a strategiilor irlandeze nu ar fi suficient de rea, realitatea ar fi chiar mai rea. În momentul de față, companiile trebuie să notifice autoritatea pentru protecția datelor în legătură cu faptul că prelucrează date cu caracter personal, ceea ce înseamnă cel puțin că autoritatea este conștientă de faptul că au loc prelucrări ale datelor. Noua propunere de regulament privind protecția datelor prevede o limitare substanțială a acestor obligații de notificare. Această prevedere ar avea sens în contextul original propus de către Comisia Europeană. Însă, în noul context, acest lucru ar însemna că autoritățile pentru protecția datelor vor avea și mai puține instrumente la îndemână.

La două săptămâni de la debutul „Anului european al cetățeanului” și de la preluarea președinției Consiliului UE de către Irlanda, Programul Președinției irlandeze pare se semene cu o parodie:

 „Creșterea gradului de utilizare a Internetului și a mijloacelor de comunicare socială, globalizarea trasferurilor de date și apariția altor progrese tehnologice au făcut viața mai ușoară pentru milioane de oameni, dar au însemnat și o creștere a colectării, utilizării și prelucrării datelor cu caracter personal la nivel mondial. Tratatul de la Lisabona conține o nouă bază legală pentru regulile europene privind protecția datelor, iar Carta Drepturilor Fundamentale prevede că protecția datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Concentrându-și atenția asupra Agendei Digitale, Președinția va depune eforturi pentru a ajunge la un acord în Consiliul UE asupra aspectelor esențiale ale pachetului legislativ privind protecția datelor. Acste efoturi vor avea ca scop garantarea faptului că cetățenii au mai mult control asupra propriilor date cu caracter personal. Progresul pe care îl va înregistra Președinția în acest domeniu va contribui la consolidarea încrederii în economia digitală și va susține creșterea pieței digitale unice.”

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0