CETA și ACTA – prevederi aproape identice privind sancțiunile penale

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.17

Către sfârșitul lunii iulie 2012, un e-mail ciudat și suprinzător a fost transmis de către Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene către statele membre și Comisia Europeană. E-mailul explica faptul că prevederile privind sancțiunile penale din proiectul de acord comercial dintre UE și Canada (CETA) urmează modelul celor din ACTA. Secretariatul General al Consiliului este îngrijorat de faptul că acest lucru reprezintă o problemă, întrucât, pe de o parte, încheierea și implementarea CETA reprezintă o prioritate declarată a UE, iar, pe de altă parte, va trebui să i se solicite din nou Parlamentului European să aprobe textul final al Acordului.

Statele membre se pare că au fost suprinse de acest e-mail. În primul rând, după întreaga controversă din jurul ACTA, statele membre nu înțeleg, în primul rând, de ce a fost transmis un e-mail atât de direct. Având în vedere că, în cazul ACTA, documente secrete au fost făcute publice în mod indirect, ar fi fost logic ca mesajul transmis să fi fost mai subtil. În al doilea rând, după adoptarea Tratatului de la Lisabona, responsabilitatea coordonării unor astfel de politici aparține acum Comisiei, așa că nu este clar de ce Consiliul și-a asumat sarcina de a ridica această problemă.  

Statele membre nu sunt singurele surprinse de e-mailul Consiliului – Comisia Europeană a declarat presei cu doar două săptămâni înainte că “limbajul negociat în cazul CETA cu privire la Internet este complet diferit față de ACTA”. Să fi primit Consiliul o versiune greșită a proiectului CETA? Aceasta pare a fi singura explicație posibilă. După tot ceea ce s-a întâmplat în cazul ACTA, este greu de crezut că Executivul european încearcă să inducă publicul în eroare.

Multe state membre încă nu înțeleg problemele politice care au existat în jurul ACTA și, de aceea, nu se opun ca prevederi ale ACTA să fie preluate în CETA. Însă doar două state membre care au răspuns e-mailului Consiliului au trimis acest răspuns către toți destinatarii e-mailului inițial – unul este un bine cunoscut susținător al ACTA din Europa Occidentală, iar celălalt, în mod suprinzător, este unul dintre noile state membre UE din Europa de Sud-Est.

În răspunsul transmis, statul sud-est european se opune includerii în noul acord a unei prevederi privind sancțiuni penale pentru copierea neautorizată a operelor cinematografice realizată în timpul  difuzării acesteia în spații publice ("camcording"). O astfel de prevedere absurdă a fost abandonată în cazul ACTA, și este ciudat că este reluată în cazul CETA și chiar consolidată. Si mai ciudat este faptul că o astfel de politică, ce ar urma să fie inclusă într-un acord UE-Canada, nu este o politică europeană sau canadiană, ci una americană. Michael Geist vorbește într-un articol despre un document Wikileaks în care SUA a descris drept “necinstită” declarația Canadei potrivit căreia legislația împotriva copierii neautorizate a operelor cinematografice în timpul difuzării în spații publice ar fi o politică independentă, și nu un rezultat al presiunilor din partea SUA.

Articol de Joe McNamee - EDRi

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0