guvernanţa Internetului

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat, în 15 martie 2012, o Strategie privind guvernanța Internetului pentru perioada 2012-2015. (Pentru clarificare, Consiliului Europei este o organizație independentă de Uniunea Europeană, nefiind un organism al acesteia, și numără 47 de state membre.)

Strategia vine să completeze acțiunile Consiliului în sfera guvernanței Internetului (cum ar fi Convenția privind protecția datelor cu caracter personal,  Convenția privind criminalitatea informatică, declarațiile și recomandările referitoare la neutralitatea Internetului, libertatea de exprimare, etc), reiterând faptul că organizația promovează un Internet bazat pe valorile fundamentale ale democrației,  statului de drept și drepturilor omului. În acest scop, Consiliul își propune o serie de obiective de atins în perioada 2012-2015:

• protejarea integrității și caracterului universal și deschis ale Internetului;
• maximizarea drepturilor și libertăților utilizatorilor de Internet;
• promovarea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal;
• consolidarea statului de drept și cooperării eficiente împotriva criminalității informatice;
• maximizarea potențialului Internetului de a promova democrația și diversitatea culturală;
• protejarea copiilor și a tinerilor.

La 21 septembrie 2011, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat o Declaraţie privind principiile guvernanţei Internetului. Declaraţia detaliază zece principii (în traducere neoficială, mai jos) care, în viziunea Comitetului de Miniştri, ar trebui să fie respectate de către toate statele în contextul elaborării de politici naţionale şi internaţionale cu privire la Internet:

1. Drepturile omului, democraţie şi supremaţia legii

Mecanismele de guvernanţă a Internetului trebuie să asigure protecţia tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi să afirme universalitatea, indivizibilitatea, interdependenţa şi interrelaţionarea acestora în conformitate cu normele de drept  internaţional privind drepturile omului. Aceste mecanisme trebuie, de asemenea, să asigure respectarea deplină a principiilor democraţiei şi supremaţiei legii şi să promoveze dezvoltarea durabilă. Toţi actorii publici şi privaţi trebuie să recunoască şi să susţină drepturile omului şi libertăţile fundamentale în cadrul operaţiunilor şi activităţilor pe care le desfăşoară, precum şi în cadrul proceselor de dezvoltare de noi tehnologii, servicii şi aplicaţii. Aceşti actori trebuie să aibă cunoştinţă despre evoluţiile care conduc atât la consolidarea cât şi la ameninţarea drepturilor şi libertăţilor omului şi să participe pe deplin la eforturile menite să genereze recunoaşterea noilor drepturi emergente.