Slovenian Internet Governance Forum (SloIGF) 2017: educarea și conștientizarea publicului sunt prioritățile în Internetul viitorului

La Slovenian Internet Governance Forum - SloIGF (17 octombrie 2017), educarea și conștientizarea publicului au fost cuvintele de ordine. Cele două direcții au reieșit atât din discursul de deschidere, cât și din cele 3 panel-uri de discuții.

Panel 1: Tehnologii deschise, societate deschisă

Revoluția tehnologică a digitalizării rețelelor coincide cu perioada de contracultură și emanciparea socială și politică a anilor ’60. Platforma deschisă a Internetului a fost finalizată tehnologic prin cooperare între companii, instituții academice și persoane fizice, la începutul anilor 1980. Acest deceniu a dus la o dereglementare a economiei și o reducere a influenței statului, ceea ce a permis funcționarea furnizorilor de Internet mai mult sau mai puțin independent sau chiar peste monopolurile de telecomunicații predominante.

Acum sunt însă necesare întrebări legitime despre comportamentul utilizatorilor de internet, al comunităților neguvernamentale și al țărilor, pentru a limita efectele negative și pentru a păstra schimbările pozitive pe care le-a adus Internetul.

Internetul nu oferă doar posibilitatea emancipării, ci și un instrument de control sau chiar de represiune. Modelele inovatoare de afaceri au devenit monopoluri, care restricționează sistematic concurența și pun în pericol posibilitățile de utilizare a Internetului pentru majoritatea utilizatorilor.

La acest panel, au participat la discuție:

• dr. Mojca Ciglarič, Universitatea din Ljubljana, Facultea de Calculatoare și Științele Informației
• Andrej Kositer, CEO - Agenda Open Systems
• Katja Osljak Koren, EU Code Week Ambassador
• Tomas Tišler, Director adjunct, Ministerul Administrației Publice, Directoratul pentru Societatea Informațională
• Moderator: Matjaž Ropret (Tehnozvezdje)

Panel 2: Între extremism și drepturi și libertăți pe Internet

Internetul a devenit sinonim cu libertatea de exprimare, care este unul dintre fundamentele unei societăți democratice. Este din ce în ce mai evident că managerii site-urilor Web, sub presiunea ONG-urilor și activiștilor sau a guvernelor diverselor state, retrag conținutul de pe Internet, gest care poate fi uneori legitim.

În efortul de a limita discursul deosebit de ostil, există acuzații că libertatea de exprimare pe Internet este compromisă. Însă libertatea de exprimare înseamnă atât informații sau idei acceptabile din punct de vedere social, dar și informații care șochează sau supără. În conformitate cu convențiile internaționale privind drepturile și libertățile omului, constituția și dreptul penal, libertatea de exprimare include și îndatoriri și responsabilități, care pot fi limitate.

Discuția a abordat limitele libertății de exprimare, definirea și recunoașterea “hate speech”-ului, standardele legislative internaționale în acest domeniu, dar și metodele tehnice prin care se poate limita extremismul online.

La acest panel, au participat la discuție:

• dr. Neža Kogovšek Šalamon, Director - Peace Institute
• Vlasta Nussdorfer, Ombudsman
• Andrej Motl, coordinator of the registration point Web Eye, University of Ljubljana, Faculty of Social Sciences
• Boštjan Vernik Šetinc, President, Association for Awareness and Protection - Antidiscrimination Center - OVCA
• Moderator: dr. Dusan Caf, Institutul Digitas

Panel 3: Viață privată și securitate în Internetul viitorului

Utilizatorii sunt conștienți de confidențialitate, dar, din cauza confortului și a modelului de afaceri actual, nu iau măsuri și oferă datele personale furnizorilor de Internet.

Atunci când apar noi tehnologii, ele intră în profunzime în viețile noastre și în intimitatea noastră. Aceste tehnologii permit noi forme de îndeplinire a sarcinilor de zi cu zi și influențează relațiile sociale, subminând în același timp drepturile fundamentale ale omului.

La sfârșitul anului trecut, în UE a fost adoptat GDPR (citește aici explicații despre regulament - partea I și partea a II-a) menit să protejeze, printre altele, utilizatorii finali, asigurând, în același timp, continuitatea ecosistemului Internetului, ca motor al inovației. În această privință, opiniile părților interesate cu privire la reglementare sunt diferite. Pe de o parte, există operatori de comunicații electronice și furnizori mari de conținut care sunt mulțumiți de regulament. Pe de altă parte, există o serie de companii și furnizori de conținut mai mici și cetățeni care-și exprimă îngrijorarea că reglementarea drepturilor lor nu este suficientă și că neutralitatea Internetului este compromisă.

În cadrul discuției, participanții au accentuat nevoia constantă de educație în domeniu, dincolo de reglementarea realizată în interesul cetățenilor. Fie că este vorba despre companii private sau ONG-uri, educația diferă și, de cele mai multe ori, din păcate, nu duce la schimbare. Utilizatorii, adică exact actorii interesați, nu acționează imediat sau nu transformă cunoștințele acumulate în gesturi concrete. Aceasta este provocarea actuală, pentru toți actorii implicați din piață: conștientizarea utilizatorilor de Internet în legătură cu drepturile lor digitale și implicarea lor concretă în schimbare.

La acest panel, au participat la discuție:

• Andrea Beccalli, Director of Stakeholder Relations in Europe, Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN)
• Domen Česnik, Director - Zabec.net
• Valida Hromadžić, Program Coordinator for Internet Rights and Women's Rights, One World Platform, BiH
• George Hari Popescu, ApTI
• Moderator: dr. Benjamin Lesjak, Universitatea din Primorska, Facultatea de Management

Slovenian Internet Governance Forum (SloIGF) este un spațiu al dezbaterii incluzive și deschise privind politicile de Internet. Nu este o organizație, ci un cadru menit să identifice subiecte comune unui cerc mai larg de părți interesate, din sectorul public, neguvernamental, academic și privat.

IGF operează sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite și reprezintă un mediu de discuții legate de guvernanța internetului. Pe lângă forumul global, sunt organizate forumuri regionale și naționale, cum este SloIGF. Participarea la forum se bazează pe principiul egalității și pe un model multi-pilot, care aduce la un loc diverse părți interesate de economie, administrație publică, comunitate educațională și cercetare.