Poliţia joacă rolul de hacker

Termenul de “spyware” a fost folosit pentru prima dată în octombrie 1995 într-un articol despre modelul de afacere al firmei Microsoft. Ulterior, în 1999, Steve Gibson a detectat în calculatorul său un program “adware” ce avea ca rol sustragerea de informaţii confidenţiale. Ca răspuns, Steve Gibson a creat primul anti-spyware din lume, numit OptOut. 

 

Ce reprezintă în zilele noastre acest tip de spyware poliţienesc? Este un software ce poate fi instalat în calculator fără a avea nevoie de vreo aprobare din partea utilizatorului şi care nu oferă nici un fel de notificare cum că ar fi acolo. Rolul acestui program este de a monitoriza computerul şi a strânge cât mai multe informaţii despre utilizator. De asemenea, poate modifica setările calculatorului sau chiar încetini funcţiile acestuia. 

 

Deşi un program spyware este cunoscut mai degrabă ca fiind o modalitate de a fura identitatea persoanelor, autorităţile au văzut o oportunitate de a folosi un astfel de program pentru a colecta probe din calculatorul celor suspectaţi de anumite infracţiuni. Spania, Germania şi Olanda sunt printre primele ţări în care, la momentul actual, se discută introducerea în legi sau chiar în Codurile de procedură penală astfel de mijloace de colectare de informaţii.

 

În Spania, Ministrul Justiţiei a motivat utilizarea programului spion prin faptul că ar fi o modalitate de a combate terorismul şi criminalitatea organizată. Astfel a înaintat un proiect  de lege prin care judecătorul poate autoriza organele de cercetare penală să instaleze un anumit spyware în calculatorul suspectului sau pe telefonul acestuia pentru a obţine potenţiale probe.

 

Acestă reglementare s-ar putea aplica în cazul infracţiunilor de terorism, criminalitate organizată, precum şi infracţiunilor a căror pedeapsă este de cel puţin 3 ani. În plus, o altă condiţie pentru care s-ar putea da o astfel de autorizaţie ar fi ca mandatul emis să se bazeze pe indicii foarte solide. Odată îndeplinite condiţiile, organul de cercetare penală, împuternicit cu mandatul autorizat de judecător, poate instala în calculatorul suspectului programul spion.

 

Autorizarea utilizării de către poliţie a unui astfel de program ridică o serie de probleme de constituţionalitate şi de respectare a dreptului la viaţa privată a cetăţenilor. Spre exemplu, în cazul în care un calculator este folosit de mai multe persoane, iar mandatul priveşte numai pe una dintre acestea, faptul că programul spion înregistrează întreaga activitate a calculatorului duce la încălcarea dreptului la viaţa privată a celorlalte persoane pentru care nu există niciun fel de mandat. Proiectul de lege nu acoperă o astfel de situaţie, în schimb cuprinde o serie de limitări: fapta comisă trebuie să prezinte un pericol public îndeajuns de serios pentru a se emite un astfel de mandat, apoi, mandatul trebuie să fie foarte explicit menţionând ce are voie să facă organul de cercetare penală şi ce nu. În plus, Ministrul Justiţiei din Spania susţine că nu va lua o decizie finală până când nu va asculta şi concluziile pregătite de diverse organizaţii pentru apărarea drepturilor cetăţenilor. 

 

În Germania, această problemă se discută încă din anul 2006 când în statul Renania de Nord – Westfalia, Guvernul local a aprobat o lege anti-terorism care dădea libertatea organelor de poliţie să monitorize telefoanele şi calculatoarele presupuşilor suspecţi cu ajutorul programelor spion.  În 2008, însă, Curtea Constituţională Federală a Germaniei a declarat legea ca fiind parţial neconstituţională întrucât violează drepturile la viaţa privată a cetăţenilor. Câţiva ani mai târziu, datorită unui raport al celor de la Chaos Computer Club prin care se arăta că programele spyware folosite de autorităţi nu îndeplinesc condţiile legale, acestea au început să-şi creeze propriile lor sisteme spyware. În ianuarie 2013, a fost publicat un document secret prin care Poliţia Federală informa că vor finaliza dezvoltarea propriului sistem de supraveghere la sfârşitul anului 2014.

 

Olanda este un alt stat în care se dezbate riscul folosirii programelor spyware de către poliție. În data de 2 mai 2013, Guvernul olandez a făcut o propunere de lege  asemănătoare celor din Germania şi Spania, dar care, dacă va fi aprobată, se va aplica şi pentru supravegherea unor echipamente în afara graniţelor ţării. Această noutate ridică alt gen de probleme. Spre exemplu, ţări precum China, vor putea urma exemplul Olandei putând astfel pătrunde în calculatoarele din afara graniţelor ei şi să şteargă date importante şi confidenţiale. 

 

Până în prezent, toate proiectele de lege privind autorizarea poliţiei de a instala programe spion în calculatoarele şi telefoanele utilizate de persoanele suspectate de terorism sau criminalitate organizată, se află încă în etapa de dezbateri. Cum vor rezolva autorităţile  problema de a combate terorismul fără a încălca drepturile cetăţenilor nevinovaţi? Rămâne de văzut. Cert este că odată aprobat, programul spion poate fi o bună unealtă utilizată de alţi infractori pentru a strânge date personale şi a le folosi în scopuri ilegale.

 

Articol de Andreea Rusu - intern ApTI