Cum percep utilizatorii europeni protecția datelor personale în mediul online?

Câteva dintre cele mai interesante rezultate ale proiectul european de cercetare CONSENT au fost prezentate la conferința finală a proiectului care a avut loc în Malta în perioada 20-21 martie 2013 (despre care am mai scris pe site). Scopul proiectului finanțat de Uniunea Europeană a fost acela de a analiza modul în care comportamentul utilizatorilor și practicile comerciale actuale influențează rolul consimțământului cu privire la prelucrarea datelor personale în contextul dezvoltării serviciilor online de tipul UGC (conținut generat de utilizatori) și al rețelelor de socializare.

Din analiza cantitativă și calitativă a fost punctat faptul că în cadrul statelor membre sunt diferențe mari de percepție a riscurilor cu privire la propria persoană, în legătură cu viața privată sau legate de problemele neașteptate ce pot apărea atunci când furnizezi informații personale pe site-uri. Astfel, nivelul de percepție al controlului vieții private în mediul online este ridicat în țări precum Germania și Austria, pe când în România, Bulgaria și Slovacia conceptul de viață privată este foarte slab conturat.

Câteva dintre concluziile despre România și ale raportului general

Încă câteva date interesante despre România ar fi că 73% dintre respondenți se tem de faptul că informația pe care o furnizează va fi folosită fără ca ei să știe, iar 77% sunt siguri că informația dată va fi folosită pentru a li se trimite spam. Românii și bulgarii simt că, prin dezvăluirea de date personale, scade foarte mult nivelul de siguranță în legătură cu propria lor viața. Mai mult, 54% dintre românii intervievați (și imediat sub se află francezii cu un procent de 45%) se tem că vor deveni victime ale fraudelor. În ceea ce privește luarea de măsuri tehnice de siguranță, 20% folosesc căsuțele de activare sau dezactivare a anumitor servicii/opțiuni sau utilizează extensii ale browserului care blochează pop-up-urile. Aparent, foarte mulți utilizatori români schimbă setările serviciului pentru a fi mai restrictive, dar doar 24% chiar citesc politicile site-urilor cu privire la prelucrarea datelor personale. 54% dintre aceștia nu vor mai folosi acel site sau serviciu dacă citesc o politică privind prelucrarea datelor personale care nu îi satisface. Studiul calitativ arată că românii sunt mai toleranți decât alte țări în privința conținutului sau anunțurilor personalizate pe care le primesc și consideră partajarea sau vânzarea informației furnizate a fi în regulă în măsura în care a fost dat consimțământul. Totodată, sentimentul general este unul de neîncredere în protecția juridică de care s-ar putea bucura pe domeniul protecției datelor și de neajutorare.

În același timp, pentru nivelul întregii Uniuni Europene, sunt disponibile o serie de rezultate foarte interesante:

- o corelație între nivelul de conștientizare al proprietarilor de site-uri în legătură cu practicile legate de confidențialitate și nivelul de conștientizare a existenței măsurilor tehnice de protecție

- mai mult de 50% din toți respondenții indică faptul că de cele mai multe ori sau întotdeauna modifică setările de confidențialitate în site-urile UGC și în rețelele sociale. Patru din cinci modifică setările de confidențialitate pentru a fi mai stricte decât setările implicite.

- în general, există o proporție foarte scăzută de cititori ai Politicilor privind datele personale ale site-urilor (24%). Mai mult, doar 11% dintre cititori pretind că înțeleg pe deplin termenii și condițiile policitilor privind datele personale pe care le-au citit.

Rețelele sociale și opiniile invitaților conferinței

O altă componentă a proiectului a analizat practicile a peste 100 de rețele sociale europene și internaționale și site-uri UGC. Pentru a sublinia doar una dintre concluzii: doar 38 de astfel de rețele cer consimțământul explicit pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri comerciale.

Dar situația rețelelor sociale europene este de fapt mult mai gravă, deoarece concurentul lor principal (da, ați ghicit - Facebook) pare să neglijeze în totalitate cerințele Uniunii Europene cu privire la protecția datelor - așa cum a subliniat foarte clar în prezentarea sa Max Schrems de la Europa v- Facebook.

În cadrul conferinței au fost și o serie de paneluri de discuții cu reprezentanți ai mai multor Data Protection Authorithy (DPA) sau ai societății civile (inclusiv EDRi), care și-au prezentat punctul de vedere în legătură cu propunerea de politică pe care CONSENT vrea să o adreseze până la sfărșitul lunii aprilie 2013 factorilor de decizie și în mod special legiuitorului european.

De asemenea, domnul Peter Hustinx de la Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor a subliniat că noțiunea de consimțământ este esențială pentru felul în care se va dezvolta viața privată în mediu online, iar definirea consimțământului explicit trebuie să rămână punctul central al cadrului general legat de protecția datelor. Mai mult, el și-a arătat optimismul pentru un rezultat pozitiv al procesului legislativ privind propunerea de Regulament privind protecția datelor după ce a avut loc votul comisiei juridice din cadrul Parlamentului European.

Alte resurse

Concluziile raportului CONSENT cu privire la România vor fi disponibile în curând pe site-ul apti.ro, iar prezentările legate de primele rezultatele proiectului le găsiți aici (în limba engleză):

Consimțământul și rețelele sociale (5.04.2013)

http://consent.law.muni.cz/view.php?cisloclanku=2013040001

Ce cred utilizatorii (5.04.2013)

http://consent.law.muni.cz/view.php?cisloclanku=2013040002

Site-ul conferinței finale ale proiectului: Online privacy - Consenting to your future

http://www.onlineprivacyconference.eu/

EDRi-gram: European consumers attitudes on privacy

http://edri.org/edrigram/number11.7/european-consumers-atitudes-on-privacy