ANCOM va fi coordonatorul DSA în România. Restul detaliilor pe când?

Acum mai bine de lună am întrebat ANCOM, ADR, ANSPDCP, CNA, Avocatul Poporului, MCID și DNSC care este planul cu implementarea Regulamentului Digital Services Act (DSA) în România în contextul unui set de provocări și oportunități identificate cu alți colegi la nivel european.

După termenul legal de 30 de zile notăm ca doar primele 3 instituții ne-au răspuns (chiar ADR ne-a dat 2 răspunsuri), iar CNA ne-a anunțat telefonic că ne va răspunde, dar până acum nu a revenit cu un e-mail.

Cel mai important răspuns a venit din partea ANCOM care ne-a comunicat că ANCOM a fost desemnat de către Guvernul României drept coordonator al serviciilor digitale (DSC) printr-un Memorandum aprobat în cadrul ședinței de guvern din 1 martie 2023.

Informația este confirmată de ultimul răspuns al ADR, care notează că: “Actul normativ prevede ca Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații să fie desemnată coordonator al serviciilor digitale și, totodată, demararea măsurilor pentru implementarea la nivel național a Regulamentului (UE) 2022/2065.”

Cu toate acestea, desemnarea ANCOM în rolul de coordonator al serviciilor digitale nu apare în Monitorul Oficial, deci probabil nici nu poate fi vorba de un act normativ. La o căutare succintă, observăm că Memorandum-ul apare ca adoptat pe 1 martie 2023, ca un penultim punct pe ședința de guvern din acea data, iar presupusul text adoptat apare pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, fără vreo dată exactă în interiorul documentului - dar cu metadatele din 28.02.2023.

Interesant este și că informația nu doar că a fost ignorată de mass-media (credem că încă nu realizează importanța DSC pentru mediul digital în care si ea activează), dar nici nu apare în vreun comunicat al Ministerului Digitalizării sau ANCOM - cele două instituții care au inițiat procesul acestui memorandum.

Nici conținutul documentului nu este mai de ajutor în a înțelege raționamentele juridice sau practice ale desemnării ANCOM ca fiind coordonator al serviciilor digitale pentru România.

De altfel singura informație realmente utilă din memorandum este că proiectul de act normativ necesar pentru implementarea în România a DSA (Regulamentului (UE) 2022/2065) va fi co-inițiat de ambele instituții - Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și ANCOM.

Celelalte răspunsuri nu conțin nimic ieșit din comun: ANSPDCP spune că nu are atribuții de implementare, iar ADR consideră că ar fi și ea o autoritate competentă pe DSA (fără a preciza în mod expres care ar fi domeniul său de expertiză, dar făcând referire în răspuns la rolul său de autoritate de supraveghere pe legea 365/2002 privind comerțul electronic - răspuns teoretic corect, doar că o partea substanțială din legea 365 devine caducă prin noile aspecte incluse în Regulamentul DSA).

Deci practic primul pas a fost făcut (în tăcere și în spatele ușilor închise), dar pașii următori vor fi probabil esențiali în stabilirea cadrului adecvat. Acum avem mai multe întrebări decât răspunsuri, dar unele dintre ele pot fi cruciale, cum ar fi:

• Cine sunt autoritățile competente (vezi art 49 DSA) și pe ce bucățele?
• Cum se asigura eficiența și independența DSC? Care sunt resursele umane adecvate necesare implementării unui domeniu relativ nou pentru autoritățile publice din România?
• Care sunt mecanismele de transparență ale DSC pe care le va implementa?
• Care sunt criteriile și procedura pe baza cărora vor fi desemnați (sau revocați) notificatorii de încredere (trusted flaggers)?

Sperăm că acești pași vor fi făcuți nu doar cu atenție, dar și cu transparența absolut necesară reglementării unor subiecte nu tocmai facile, care pot aduc atingere drepturilor fundamentale printr-o aplicare greșită. Dar finalul răspunsului ANCOM ne dă un licăr de speranță:

“Vă asigurăm că pentru îndeplinirea noilor atribuții privind reglementarea serviciilor digitale

Autoritatea va purta un dialog deschis și va colabora în permanență cu toate instituțiile cu responsabilități în domeniu, dar și cu industria de profil și societatea civilă.”

Să vedem și practica!

PS: Tot azi, pe 25 aprilie a publicat si Comisia lista primelor mari platforme online (VLOPS) - Alibaba AliExpress, Amazon Store, Apple AppStore, Bing, Booking, Facebook, Google Play, Google Maps, Google Search, Google Shopping, Instagram, LinkedIn, Pinterest, Snapchat, TikTok, Twittter, Wikipedia, YouTube şi Zalando.