Cât valorează datele deschise?

Putem considera accesul la datele deschise un prerogativ social, legiferat în Constituție prin dreptul la informație la fel ca de exemplu: dreptul la școlarizare, dreptul la un sistem de sănătate, dreptul la un trai decent sau libertatea de exprimare. Deoarece activitatea autorităților - pe care o putem reduce în principal la producerea și gestionarea de informații - este finanțată din taxele și impozitele plătite de contribuabili, datele capătă un scop nativ de utilitate publică.  Așadar, nu trebuie să existe costuri suplimentare pentru obținerea lor și trebuie deschise pentru a se afla la dispoziția societății pentru accesare, reutilizare și transmitere de către orice persoane interesate.        

Conform interpretării date de Guvernul României în Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2012-2015 adoptată prin HG 215/2012 datele publice deschise sunt “acele date puse la dispoziţie de către autorităţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. Ca principale caracteristici, datele deschise sunt procesabile (pot fi prelucrate prin mijloace automate) şi sunt furnizate într-un format deschis (asupra căruia nicio entitate nu deţine control exclusiv) şi sub o licenţă deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală - drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale).”

Acest obiectiv transpune în SNA conceptul de open data, la care România s-a angajat prin procedurile de aderare la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership).

La nivel european, principiul reutilizării datelor publice este abordat în Directiva 2003/98/CE, care a fost transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, cu modificările ulterioare. Legea prevede că reutilizarea documentelor deţinute de către instituţiile publice este liberă pentru toţi participanţii potenţiali de pe piaţă şi că instituţiile publice trebuie să asigure condiţii pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste şi directoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizării.

Angajamentul Guvernului a fost confirmat și cu ocazia evenimentului „Moving forward. Open data discussions for an Open Romania”, desfășurat pe 18 iunie la Biblioteca Națională, prin reprezentantul Radu Puchiu, secretar de stat și responsabil cu Departamentul De Servicii Online și Design al Cancelariei Primului Ministru. La același eveniment organizat de Fundația Soros Romania și Geospatial.org, au contribuit cu aport teoretic și statistici experți străini din partea Open Knowledge Foundation și Open Government Partnership, prezentările acestora fiind completate de exemple de bună practică prezentate de către reprezentanți ai societații civile din România. Ambasada Marii Britanii în România a fost membru onorific al evenimentului în cadrul căruia a prezentat pe scurt atât siteul guvernului Marii Britanii, premiat pentru design și admirat pentru impactul social, cât și efortul îndelungat și susținut care este în spatele creării unui sistem național de date publice deschise, funcțional și util.

Dar datele deschise sunt doar o parte a unei societăți deschise alături de transparență și guvernare participativă. Transparența cheltuielilor făcute din bani publici și transparența alocării de fonduri publice sunt doar câteva exemple esențiale pentru a măsura gradul de încredere al cetățenilor în eficiența sistemului instrumentat de aleșii lor. În acest sens există exemple ca Brazilia, unde oficialii trebuie să posteze online orice cheltuială în 24 de ore de la efectuarea ei, responsabilizându-i și reducând astfel cheltuielile nejustificate, crescând astfel gradul de încredere al cetățenilor în politicieni.

La nivel național suntem înca în stadiu de promisiune a secretarului de stat Radu Puchiu care s-a angajat că va face public întreg bugetul anului 2013. Mai mult decât atât a declarat ca "tot bugetul pe 2013 va fi publicat într-un format deschis, adică unul care să permită spre exemplu unui programator să poată extrage automat acele date și, dacă dorește, să le folosească fără probleme în crearea unei aplicații comerciale."

Dacă există transparență și informare, se pot dezvolta propice o motivare și implicare coerentă. Ajungem astfel la o altă practică aproape inexistentă la nivel național și anume participarea activă la procesul administrativ decizional și de autodeterminare. Termenul de guvernare participativă este prezentat cu titlu de senzațional și descris de fostul premier Emil Boc, actual primar ar municipiului Cluj-Napoca: ”Bugetul participativ are rolul de a mări transparența utilizării banului public, o mai bună administrare a acestor fonduri. Dorim să devenim un model de bune practici în România și Europa de Est. Vom fi primul municipiu din România care aplică bugetul participativ. Este o formă de respect față de plătitori, o formă de manifestare a  democrației, a implicării cetățeanului. Primăria dorește să ofere cetățenilor un proces participativ și transparent. În acest moment este un proiect pilot pentru Mănăștur, urmând a fi extins pentru tot orașul. Acesta este un an extrem de important în definirea pe viitor a bugetului participativ. O parte din concluzii vor fi preluate pentru 2013. Bugetul din 2014 va avea mult mai multe atribute participative și proiecte rezultate din dezbatere publică. Obiectivele ce vor fi regăsite în dezbatere vor fi preluate în buget urmând a stabili și componenta financiară. Cetățenii vor veni cu idei despre ce se poate face în Mănăștur, idei ce vor fi transformate în proiecte incluse în bugetul Municipiului. Ceea ce oamenii vor decide se va transforma în hotărâri de Consiliu Local și va fi cuprins în bugetul pe anul viitor. Dacă vom putea, vom prelua unele proicte chiar din acest an.”

Pentru cei interesați și pentru cine dorește să se implice "Bugetele locale planificate participativ - Ghid de bune practici" vă prezintă, într-un mod simplu, felul în care se elaborează bugetul local, calendarul bugetar și aspectele cu privire la care pot fi consultați cetățenii. În această publicație se regăsesc și recomandări privind instrumentele prin care cetățenii pot fi consultați și implicați în procesul de elaborare a bugetului local, dar și exemple din experiența unor comunități care le-au aplicat cu succes. "Bugetele locale planificate participativ - Ghid de bune practici" a fost realizat de către Centrul de Resurse pentru Participare Publică, în cadrul proiectului "Democrație în comunitățile mici", finanțat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe. Ghidul face parte din seria APD "Tu guvernezi!".

Un alt proiect al societății civile, care a fost prezentat și la „Moving forward. Open data discussions for an Open Romania” amintit mai sus este Banipierduti.ro - proiect care își propune să te facă să înțelegi cum cheltuieşte statul banii contribuabililor.

Concluzionăm că fiecare individ facând uz de dreptul cetățenilor de a se adresa autorităților publice se poate implica în treburile gospodăriei sociale și cel puțin la nivel teoretic poate iniția ori se poate împotrivi deciziilor care îi lezează interesele.

Analizând astfel și ultima veriga a ciclului datelor deschise în ecosistemul social, tind să consider că utilitatea datelor deschise este limitată doar de imaginația utilizatorilor, potențialul nepunâd fi estimat la momentul culegerii informațiilor ori la data publicări deschise a bazelor de date.

Astfel,  încercăm să răspundem la întrebarea din titlu:

- Cât valoarează datele deschise?

- Incomensurabil!

Articol de Nicolae Sandor - intern ApTI

Pentru mai multe detalii:

Proiect civil bazat pe date deschise pentru a obține informații de la instituțiile publice -  http://nuvasuparati.info/

Bugetare Particpativă Cluj-Napoca - http://bp.primariaclujnapoca.ro/

Document privind principiile, definiţiile şi calendarul procesului bugetului participativ februarie 2013 Cluj-Napoca http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/Propunere%20a%20Grupului%20de%20Lucru%20pentru%20Buget%20Participativ.pdf

Comunicat de presa Fundația Soros România - http://www.soros.ro/ro/comunicate_detaliu.php?comunicat=226