Despre Coaliția Financiară Europeană împotriva Pornografiei Infantile

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.4

În 2009, Președinția suedeză a Uniunii Europene a contribuit la lansarea „Coaliției Financiare Europene împotriva Pornografiei Infantile”. Inițiativa avea la bază „Coaliția Financiară împotriva Pornografiei Infantile” din SUA, implica aceleași companii și viza aceleași site-uri web. Singura diferența perceptibilă dintre coaliția europeană și cea americană consta în faptul că inițiativa europeană era finanțată din banii contribuabililor – pentru a face ceea ce companiile făceau deja.

Interesant (și lăudabil, trebuie să recunoaștem) este că proiectul european a produs o analiză detaliată a problemei după primul an de funcționare. Rezultatul acestei analize a fost un raport care conținea câteva constatări interesante:

-site-urile comerciale nu obțin, în general, profituri mari;

- comparativ cu alte domenii ale criminalității online, profiturile sunt chiar mici;

- s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de site-uri comerciale active care pot fi identificate;

- producătorii de imagini reprezentând abuzuri asupra copiilor folosesc cel mai probabil zone mici și securizate din Internet, protejate prin parole, pentru a distribui imagini gratis.

Cu alte cuvinte, presupunerile pe care s-a bazat Coaliția Financiară Europeană au fost incorecte – profiturile realizate sunt destul de mici, numărul site-urilor scade „semnificativ”, iar problema este acum reprezentată de servicii ne-comerciale mici și securizate. Nu este surprinzător faptul că proiectul nu a obținut o altă finanțare și a devenit inactiv (cu excepția activității coaliției SUA, pe care coaliția europeană o dubla, oricum).

Apoi, în noiembrie 2012, Coaliția Financiară a fost lansată din nou, dându-i astfel Centrului European pentru Criminalitate Informatică o activitate de care să se ocupe. Noua „Coaliție Financiară” s-a reinventat pentru a lua notă de faptul că o astfel de coaliție financiară nu este, de fapt, necesară.

Comunicatul de presă emis la lansarea inițiativei vorbește despre „medii online opace”, dar fără nicio viziune clară dincolo de o încercare de a se asigura că sectorul privat se implică în aplicarea legii. Spre exemplu, comunicatul vorbește despre implicarea actorilor privați în susținerea „investigațiilor internaționale în domeniul aplicării legii”, nu acolo unde este „necesar”, ci unde este „posibil”, sugerând că participarea companiilor private în acțiunile de aplicare a legii este un scop în sine.

Este dezamăgitor faptul că, încă o dată, fără să se țină cont de problema reală din meniul online, răspunsul Comisiei Europene este acela de a irosi bani pe proiecte prost definite, a căror singură temă comună este privatizarea aplicării legii prin punerea sa în sarcina companiilor private (în mod exluciv americane în acest caz.

(Articol de Joe McNamee - EDRi)

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0