Veşti bune de la Bruxelles cu privire la blocarea site-urilor web

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.21

Parlamentul European şi-a exprimat săptămâna trecută votul final asupra Propunerii de directivă privind exploatarea sexuală a copiilor. Parlamentarii au votat pentru un text de compromis prin care a fost respinsă propunerea Comisiei Europene referitoare la impunerea obligativităţii măsurilor de blocare a site-urilor web la nivelul UE. Textul final creează bariere  semnificative  pentru statele membre care au introdus deja sisteme de blocare ce nu au la bază prevederi legale (este cazul Danemarcei, Marii Britanii şi Suediei, ţara de origine a Comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström).

Conform Tratatului de la Lisabona, orice măsură reglementată prin legislaţie europeană trebuie să se supună prevederilor Cartei drepturilor fundamentale. Astfel, din acest moment, blocarea trebuie să respecte nu doar limitările impuse prin Directivă (blocarea trebuie să aibă la bază proceduri transparente, trebuie să ofere garanţii adecvate, trebuie să fie necesară şi proporţională şi trebuie să permită căi de atac judiciare), ci şi restricţiile prevăzute la art.52 al Cartei drepturilor fundamentale. Potrivit acestui articol, orice restrângere a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, să fie necesară şi să “răspundă efectiv obiectivelor de interes general”. În Suedia, blocarea nu este prevăzută prin lege, astfel că va fi necesară o modificare a procedurilor existente în scopul alinierii lor la prevederile Directivei. În momentul de faţă, sistemul implementat în Suedia este un studiu de caz pentru lipsa de stricteţe care derivă din blocare: lista cu site-uri web supuse blocării este actualizată doar la fiecare două săptămâni, deşi multe studii recente arată că site-urile rămân online numai 12 zile.

Tot săptămâna trecută, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea privind “Răspunsul UE la droguri”. Comunicarea face referire la problema drogurilor disponibile prin intermediul Internetului. Totuşi, atunci când au avut loc discuţii la nivel înalt în cadrul Comisiei despre blocarea site-urilor web, decizia unanimă a fost că blocarea nu ar fi o strategie corespunzătoare.

Luna trecută, în data de 16 septembrie 2011, Comisia Europeană a organizat un workshop în cadrul căruia s-a discutat despre Cartea Verde privind jocurile de noroc online în piaţa internă. Sinteza discuţiilor purtate în cadrul acestei întâlniri arată că până şi organismele responsabile cu implementarea legii admit acum faptul că “blocarea nu funcţionează ca instrument de implementare izolat”; autorităţile de reglementare, deşi încă susţin teoria potrivit căreia blocarea poate avea anumite efecte pozitive dacă este combinată cu alte strategii, sunt de acord că acest potenţial beneficiu este contrabalansat de faptul că “blocarea poate avea efecte negative asupra proceselor comerciale legitime”.

Parlamentul European se apropie de o decizie finală cu privire la aceeaşi Cartă verde privind jocurile de noroc. Deşi Comisia Europeană a dedicat o întreagă secţiune din acest document întrebărilor referitoare la eficienţa măsurilor de blocare în lupta împotriva site-urilor web ilegale de jocuri de noroc, Parlamentul European a ignorat cu desăvărşire aceste chestiuni. În cele două avize elaborate de către Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi Comisia pentru afaceri juridice, sugestia Comisiei Europene referitoare la măsurile de blocare nu este considerată demnă de a fi menţionată. Aceste măsuri nu sunt menţionate nici în raportul Comisiei sesizate în fond (Comisia pentru piaţă internă şi protecţia consumatorilor), iar parlamentarul responsabil pentru elaborarea raportului, Jürgen Creutzmann (ALDE, Germania) a fost foarte clar în discursurile sale cu privire la faptul că experienţa Franţei şi Italiei în materie de blocare arată că această soluţie are, în cel mai bun ca, un impact marginal din punct de vedere al atingerii scopului urmărit.

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0