ACTA în Parlamentul European

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.20

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internaţionale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul, negociat de către un număr redus de ţări (Australia, Canada, Japonia, Coreea, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Elveţia, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană), în coordonare cu anumite segmente ale industriei, este controversat atât din punct de vedere al procesului de elaborare, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul său.

ACTA conţine o serie de prevederi care aduc atingere dreptului la viaţă privată, libertăţii de exprimare şi accesului la cultură. Acordul impune obligaţii referitoare la monitorizarea conţinutului online de către terţe părţi, cum ar fi intermediarii Internet, lăsând reglementarea libertăţii de exprimare în mâinile companiilor private. Astfel,  furnizorii de Internet ar fi obligaţi să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală datele personale ale  presupuşilor infractori.  Totodată, implementarea ACTA poate împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, întrucât sporeşte sancţiunile şi riscurile de natură penală pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deţinători de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (aşa numitele opere orfane).

După o serie de negocieri opace şi nedemocratice, şi după semnarea sa oficială, la 1 octombrie 2011, ACTA ajunge în Parlamentul European. Procesul de ratificare a acordului la nivel european, care presupune aprobarea sa în cele 27 de parlamente naţionale şi în Parlamentul European, se anunţă a fi unul îndelungat.

În cadrul unei prime etape a procesului de ratificare a ACTA la nivel european, după “ştampilarea” textului de către Consiliu, fiecare comisie a Parlamentului European care consideră că are un punct de vedere important de adăugat se va auto-nominaliza pentru a elabora un aviz asupra textului acordului.

Până în momentul de faţă, două comisii – Comisia pentru afaceri juridice şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne au decis să elaboreze avize asupra ACTA. În Comisia pentru afaceri juridice (JURI), elaborarea avizului este în sarcina Mariellei Gallo (EPP). Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a decis, în 17 octombrie, că va emite un aviz, însă nu a stabilit însă care dintre membri săi are responsabilitatea elaborării acestuia.

Comisia care va elabora raportul final ce va fi supus aprobării plenului Parlamentului European (teoretic, în elaborarea raportului vor fi luate în considerare şi avizele celorlalte comisii) este Comisia pentru comerţ internaţional (INTA), Kader Arif (S&D, Franţa) fiind desemnat ca raportor. După eforturile considerabile depuse de către Parlamentul European în vedere dobândirii dreptului de a avea putere decizională egală în dosare precum cel ACTA, instituţia pare că se teme să ia o decizie democratică şi independentă. Membrii Parlamentului par să fie ingrijoraţi de faptul că respingerea ACTA ar putea părea puerilă sau, mai ciudat, nepoliticoasă, după toată munca depusă în scopul elaborării şi negocierii acestui acord.

Toţi factorii decidenţi de la nivel european trebuie să fie încurajaţi să ia în considerare implicaţiile ACTA. De aceea, EDRi, Access şi Trans-Atlantic Consumer Dialogue (TACD) au elaborat o broşură (tradusă şi în limba română) menită să prezinte părţile controversate şi inacceptabile ale propunerii.

În broşură se subliniază că adoptarea ACTA va avea ca rezultate o lipsă de credibilitate, ameninţări la adresa libertăţii de exprimare şi dreptului de acces la cultură, pericole la adresa vieţii private, obstacole în calea inovării şi efecte negative asupra comerţului. Toţi membrii Parlamentului European au primit această broşură săptămâna trecută.

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0