CIRCAMP – un proiect european care promovează blocarea pe Internet

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.12

La sfârşitul anului 2010, atunci când problema blocării era încă discutată la nivelul Parlamentului European, Comisia Europeană a decis să investească  alţi 324 059 euro pentru proiectul COSPOL Internet Related Child Abuse (CIRCAMP), ignorând complet orice posibil rezultat al procesului democratic aflat în derulare cu privire la această problemă. Scopul proiectului CIRCAMP este de a “milita” pentru promovarea şi implementarea de măsuri de blocarea pe Internet în Uniunea Europeană, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional.

CIRCAMP promovează utilizarea blocarii la nivelul domeniilor (spre exemplu, blocarea întregului domeniu yahoo.com, în loc de blocarea yahoo.com/paginapersonală). O astfel de abordare reprezintă un pericol tot mai mare pentru site-urile legale, “nevinovate”, având în vedere tendinţa “infractorilor de a exploata tot mai des servicii de găzduire legitime pentru a publica imagini” , aşa cum se arată într-un raport al Internet Watch Foundation.

Blocarea inevitabilă a materialului legal ca urmare a unei astfel de abordări primitive este promovată pe site-ul web al CIRCAMP ca aspect pozitiv , explicându-se faptul că “dacă un deţinător de nume de domeniu plasează, accidental sau intenţionat, material reprezentând abuzuri asupra copiilor pe domeniul său, iar acesta este blocat de către poliţie, măsura de blocare nu va fi ridicată până când materialul respectiv nu va fi îndepărtat. Considerăm că o astfel de măsură  va motiva furnizorii de conţinut online să depună eforturi pentru a evita prezenţa în sistemele/serviciile pe care le furnizează de materiale reprezentând abuzuri sexual asupra copiilor.”  Deşi o astfel de afirmaţie denotă o susţinere deschisă faţă de măsurile de blocare, Comisia, răspunzând unei întrebări parlamentare, a lăsat să se înţeleagă că nu are cunoştinţă despre activităţile proiectului pe care îl finanţează de ani buni şi a declarat că “proiectul CIRCAMP nu promovează un nivel specific de blocare.”

Un aspect interesant al CIRCAMP este legat de faptul că în cadrul analizei activităţilor salese face confuzie între concepte de bază. Furnizorii de conţinut (precum bloggerii) şi deţinătorii de nume de domenii (precum blogger.com) sunt două entităţi complet distincte. Într-un mediu comercial, nu deţinătorul numelui de domeniu este cel care pune conţinut pe domeniul său, ci clienţii companiei. În acest caz, companiile de găzduire se află în faţa riscului de a fi supuse unor măsuri de blocare dacă nu încearcă să obţină un nivel practic imposibil de supraveghere permanentă a clienţilor şi să şteargă orice conţinut care ar putea determina implementarea sistemului de blocare, indiferent dacă acest conţinut este legal sau ilegal. Astfel, pe lângă faptul că materialul complet legal este blocat în mod intenţionat de către sistemul CIRCAMP, există o probabilitate foarte ridicată ca materialul  legal să fie şters pentru a preveni blocarea întregului serviciu.

După cum au explicat Comisia Europeană şi susţinătorii măsurilor de blocare, cei mai mulţi utilizatori ar accesa accidental “pagina de blocare” creată în astfel de circumstanţe. În aceste condiţii, nu trebuie să vă faceţi griji dacă ajungeţi la o astfel de pagină – ca de obicei, poliţia nu are nicio intenţie să deruleze investigaţii, activitatea fiind menţinută la un nivel pur superficial. În ciuda faptului că pagina de blocare are scopul de a combate problema necuantificată a accesului accidental, pe site-ul CIRCAMP se explică faptul că, în majoritatea ţărilor implicate în proiect, ISP-işti oferă acces la fişiere de tip log referitoare la utilizatori finali care accesează pagina de blocare (de îndată ce datele de identificare personală au fost îndepărtate).

Site-ul CIRCAMP explică şi faptul că “statisticile realizate pe baza acestor loguri vor oferi şi o imagine de ansamblu asupra gradului de utilizare a Internetului în scopul accesării de material care prezintă abuzuri asupra copiilor, pe lângă informaţiile despre termenii de căutare, tipul sistemului de operare şi browser-ului utilizat, momentul din zi în care majoritatea utilizatorilor internet sunt redirecţionaţi către pagina de blocare, etc. Aceste informaţii vor da poliţiei posibilitatea de a-şi forma o opinie calificată asupra unor aspecte precum: termenii căutaţi de către populaţie, locul de origine, în Internet, al utilizatorilor, momentul din zi în care utilizatorul este cel mai activ, tipul de echipament utilizat. “ Chiar dacă nu se oferă acces la date de identificare directă, volumul mare de date obţinute înseamnă că există numeroase modalităţi prin care aceste date pot fi exploatate pentru a se realiza identificarea indivizilor presupuşi a fi nevinovaţi – de exemplu, prin intermediul furnizorului de servicii.

Este greu de înţeles cum poate Comisia Europeană să aloce o sumă atât de mare pentru un proces descris luna aceasta într-o declaraţie comună a ONU, OSCE, IACHR (Comisia Inter-americană pentru Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei Statelor Americane) şi ACHPR (Comisia Africană pentru Drepturile Omului) drept o “măsură extremă care ar trebui luată numai în conformitate cu standardele internaţionale” (ceea ce în mod evident nu este cazul în legătură cu CIRCAMP).

Este greu de înţeles cum poate Comisia să dea un răspuns la o întrebare parlamentară pe acest subiect, în care să sugereze că fie nu este conştientă, fie nu îi pasă de pagubele colaterale cauzate de măsurile de blocare la nivel de domeniu susţinute de către CIRCAMP.

Este greu de înţeles de ce Comisia investeşte atât de mulţi bani în acţiuni de promovare a măsurilor de blocare, în loc să investească în acţiuni internaţionale de investigare a infracţiunilor şi urmărire în justiţie a infractorilor. Aceste atitudini oferă, totuşi, o explicaţie pentru opoziţia puternică a Comisiei faţă de propunerea Parlamentului European privind introducerea unei obligaţii de raportare în baza căreia Comisia ar urma să ofere explicaţii privind acţiunile întreprinse la nivel internaţional în vederea combaterii acestor infracţiuni.

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0