Cerem menținerea finanțării proiectelor FOSS prin NGI

Finanțarea software-ului liber, cu surse deschise (FOSS - free and open source software) ține în picioare proiecte importante, chiar critice, pe care se bazează sistemele IT pe care le folosim zi de zi. Programul Next Generation Internet (NGI) al UE a sprijinit ani de zile software-ul liber, cu surse deschise. Acum, însă, pare că prioritățile s-au schimbat. Un document intern sugerează că finanțarea s-ar putea încheia în curând.

NLNet menține o listă a proiectelor finanțate prin programul NGI. Dacă ar fi să numim câteva exemple:

• PeerTube și Mobilizon, dezvoltate de Framasoft
• funcționalități ale CryptPad
• aplicații din Fediverse, precum FunkWhale, kbin, Pleorma, Lemmy,
• funcționalități ale Nitrokey, un dispozitiv folosit pentru two-factor authentication

Netzpolitik a publicat un document în curs de finalizare al programului Horizon Europe din care Next Generation Internet (NGI) își primește finanțarea. Proiectul nu alocă nicio finanțare pentru NGI pentru anul 2025.

Dat fiind că o bună parte din toată infrastructura Internetului și inclusiv din măruntaiele dispozitivelor pe care le folosim depind de programe FOSS, ApTI consideră crucială susținerea acestor proiecte.

Contextul nici nu putea să fie mai bun pentru a discuta acest subiect. Un incident a afectat aproape 1% din toate dispozitivele care rulau Windows împreună cu un sistem de securitate de la CrowdStrike și acum Microsoft comunică public faptul că, dacă i-ar fi permis să monitorizeze tot ce se întâmplă pe dispozitivele care rulează sistemele lor de operare, atunci poate nu s-ar întâmpla astfel de incidente. În alte cuvinte, această firmă din sectorul privat, care dezvoltă software cu surse închise, susține că protecțiile pe care UE le oferă confidențialității utilizatorilor le pun bețe-n roate.

ApTI a semnat o scrisoare deschisă, adresată Comisiei Europene, care cere continuarea finanțării proiectelor FOSS prin programul Next Generation Internet. Redăm mai jos întreg conținutul acestei scrisori, tradusă în română. Textul original, în franceză, a fost publicat de petites singularités.

--

Scrisoare deschisă către Comisia Europeană

Începând cu 2020, programele Next Generation Internet (NGI), parte a programului Horizon al Comisiei Europene, finanțează software-ul liber, cu surse deschise, în Europa folosind un mecanism de finanțare în cascadă (a se vedea, de exemplu, anunțurile NLnet). Anul acesta, conform documentului în lucru Horizon Europe, care detaliază programele de finanțare pentru 2025, observăm că Next Generation Internet nu mai este menționat ca parte a Clusterului 4.

Programele NGI și-au demonstrat puterea și importanța în sprijinirea infrastructurii europene de software, ca instrument generic de finanțare a comunităților digitale și de asigurare a sustenabilității lor pe termen lung. Considerăm că această transformare este de neînțeles, cu atât mai mult cu cât NGI s-a dovedit eficientă și bine-structurată din punct de vedere econimic pentru a sprijini software-ul FOSS în ansamblul său, de la cele mai mici la cele mai stabile inițiative. Această diversitate a ecosistemului susține forța inovării tehnologice europene, iar menținerea inițiativei NGI de a oferi sprijin structural proiectelor de software aflate în centrul inovării mondiale este esențială pentru consolidarea suveranității unei infrastructuri europene.

Contrar percepției comune, inovațiile tehnice provin adesea mai degrabă din comunitățile de programatori din Europa decât din America de Nord și sunt inițiate mai ales de organizații de dimensiuni mici.

Anterior, Cluster 4 a alocat 27 de milioane de euro pentru:

• "Internet centrat pe om, aliniat la valorile și principiile comune în Europa" ;
• "Un internet înfloritor, bazat pe elemente comune create în cadrul NGI, care permite un control mai bun al vieții noastre digitale" ;
• "Un ecosistem structurat de contribuitori talentați care conduce la crearea de noi bunuri comune ale internetului și la evoluția bunurilor comune ale internetului existente".

În numele acestor provocări, mai mult de 500 de proiecte au primit finanțare NGI în primii 5 ani, susținute de 18 organizații care gestionează aceste consorții europene de finanțare.

NGI contribuie la un ecosistem vast, deoarece cea mai mare parte a bugetului său este alocată finanțării terților prin intermediul unor cereri deschise, pentru a structura bunuri comune care acoperă întregul domeniu de aplicare al internetului - de la hardware la aplicații, sisteme de operare, identități digitale sau supravegherea traficului de date. Această finanțare din partea terților nu este reînnoită în programul actual, lăsând multe proiecte fără resurse pentru cercetare și inovare în Europa.

În plus, NGI permite schimburi și colaborări în toate țările din zona euro, precum și în "țările în curs de extindere" [1], ceea ce reprezintă în prezent atât un succes, cât și un progres continuu, la fel ca programul Erasmus. NGI contribuie, de asemenea, la deschiderea și susținerea unor relații mai lungi decât o face finanțarea strictă a proiectelor. Aceasta încurajează punerea în aplicare a proiectelor finanțate ca proiecte-pilot, susținerea colaborării, identificarea și reutilizarea elementelor comune în cadrul proiectelor, interoperabilitatea în sistemele de identificare și nu numai, precum și stabilirea unor modele de dezvoltare care să combine diverse forme și tipuri de sisteme de finanțare europene.

În timp ce SUA, China sau Rusia mobilizează resurse publice și private uriașe pentru a dezvolta software și infrastructură care captează masiv datele private ale consumatorilor, UE nu își poate permite această capitulare.

Software-ul liber și cu surse deschise, astfel cum este susținut de NGI începând din 2020, este, prin concepție, opusul potențialilor vectori de influență străină. Ne permite să ne păstrăm datele la nivel local și favorizează o economie și un know-how la nivel comunitar, permițând în același timp o colaborare internațională.

Acest lucru este cu atât mai esențial în contextul geopolitic actual: provocarea suveranității tehnologice este centrală, iar software-ul FOSS permite abordarea acesteia, acționând în același timp pentru pace și suveranitate în lumea digitală în ansamblu.

Din această perspectivă, vă îndemnăm să solicitați menținerea programului NGI ca parte a programului de finanțare 2025.

[1] - Astfel cum sunt definite de Orizont Europa, statele membre cu extindere sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia. Țările asociate care se extind (sub condiția unui acord de asociere) sunt Albania, Armenia, Bosnia, Insulele Feroe, Georgia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Maroc, Macedonia de Nord, Serbia, Tunisia, Turcia și Ucraina. Regiunile de peste mări care se extind sunt : Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Insula Reunion, Mayotte, Saint-Martin, Azore, Madeira, Insulele Canare.