Impas la #ChatControl - cel puțin până în toamna lui 2024

La finalul anului 2023, discuțiile despre propunerea de Regulament European supranumit #ChatControl au ajuns la un impas major. Pe 22 noiembrie, Parlamentul European s-a poziționat împotriva propunerii de Regulament, argumentând că nici măcar cele mai nobile scopuri nu pot justifica măsuri disproporționate de supraveghere în masă.

Noi am mai scris despre ce propune #ChatControl, dar reluăm acum, pe scurt:

• Se dorea scanarea, în timp real, direct de pe dispozitivele cetățenilor, a tuturor mesajelor trimise de aceștia, în încercarea de a detecta conținutului de abuz sexual asupra copiilor și grooming-ul.
• Se dorea verificarea conținutului încărcat online de cetățeni, pe acele site-uri considerate că ar putea să faciliteze stocarea și diseminarea de conținut de abuz sexual asupra copiilor.
• Se mai dorea și verificarea și validarea vârstei persoanelor care folosesc Internetul.

Cercetătorii din domeniul securității cibernetice au argumentat ferm că nu există nicio implementare tehnică fezabilă a unei uși din spate, pe dispozitivele noastre, pe care s-o poată folosi doar autoritățile, să ne citească conversațiile. O dată ce o astfel de implementare (denumită client-side scanning) ar exista pe dispozitivele cetățenilor, ea ar putea fi exploatată de orice persoană rău intenționată care infectează dispozitivul cu un virus.

Societatea civilă a fost și ea extrem de vocală împotriva acestui Regulament.

La Asociația pentru Tehnologie și Internet, am organizat prezentări, online și offline, în care am vorbit despre pericolul iminent al pierderii comunicațiilor sigure și confidențiale în Uniunea Europeană. Slide-urile folosite la aceste prezentări sunt disponibile online. Am redactat și materiale care să ajute europarlamentarii români să înțeleagă miza acestei propuneri.

Guvernele Franței, Germaniei și Poloniei au refuzat, în special, propunerea Comisiei privind scanarea în masă a mesajelor private care sparge criptarea. Totuși, dezbaterile din Consiliu ne-ar arătat o diviziune profundă între acele state membre care înțeleg și respectă interdicția UE privind supravegherea în masă și cele care, aparent, nu o înțeleg.

Balkan Insight au publicat o investigație amplă care urmărea legăturile dintre persoanele cele mai vocale în susținerea propunerii de Regulament, inclusiv Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne, cea care a propus Regulamentul și companiile de software care ar fi profitat din vânzarea propriului software pentru implementarea Regulamentului.

Diego Naranjo, parte a campaniei împotriva regulamentului din partea European Digital Rights, spune, despre investigația Balkan Insight:

“Ancheta publicată astăzi ne confirmă cele mai mari temeri: Cea mai criticată legislație europeană din ultimul deceniu care se referă la tehnologie este produsul lobby-ului corporațiilor private și al autorităților de aplicare a legii. Comisarul [UE] Johansson a ignorat mediul academic și societatea civilă din Europa în timp ce a dat mâna cu Big Tech pentru a propune o lege care va încerca să legalizeze supravegherea în masă și să spargă criptarea.”

Investigația Balkan Insight include un comentariu deosebit de important din partea Europol, centrul central european de coordonare a informațiilor polițienești din regiune:

Oficialii Europol au lansat ideea de a folosi Centrul UE propus pentru a căuta mai mult decât CSAM, spunând Comisiei: "Există și alte domenii de criminalitate care ar beneficia de detectare".

Acum, informații divulgate de Netzpolitik arată că președinția spaniolă a Consiliului UE a recunoscut în cele din urmă că nu va reuși să ajungă la un acord între statele membre ale UE înainte de sfârșitul anului 2023.

Având în vedere că 2024 este un an electoral european, acest lucru înseamnă că este aproape imposibil ca Regulamentul CSA să fie adoptat în timpul actualului mandat politic. Negocierile dintre Consiliu și Parlamentul European ar putea începe abia în toamna anului 2024 - dacă vor începe vreodată.