Parlamentul European apără democrația în fața ACTA

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.6

Săptămână aceasta, Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European (INTA) a votat împotriva transmiterii ACTA la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), de către Parlament. Această decizie are implicații care depășesc chestiunea ACTA și care vor avea efecte de lungă durată asupra poziției instituționale a Parlamentului European.

Funcționarea procesului decizional al UE se bazează pe un echilibru între cele trei instituții principale – Comisia, Parlamentul și Consiliul (acesta reprezentând statele membre). Parlamentul European este singura instituție ai cărei membri sunt aleși în mod direct. De aceea este foarte important ca Parlamentul să fie robust și independent. Cu cât Parlamentul este mai lipsit de putere în cadrul acestui triunghi instituțional, cu atât mai mică este influența pe care cetățenii o pot avea în cadrul procesului de pregătire a legislației care îi afectează pe toți.

Au existat dosare controversate în care Comisia Europeană și/sau statele membre au încercat să submineze poziția Parlamentului European, să exploatâeze în acest scop puncte slabe instituționale sau personale și să îndrepte controlul democratic exercitat de către Parlament într-o anumită direcție. În locul unei analize a unei propuneri legislative în funcție de meritele sale, poziția Parlamentului este influențată adesea de ambițiile de carieră ale unor membri sau de  chestiuni ce țin de politicile interne ale statelor membre UE.

Acest lucru s-a întâmplat și în cazul Directivei privind reținerea datelor, unde președinția britanică a Consiliului a forțat practic Parlamentul să se supună. Dacă s-ar fi aplicat mecanismul de control al Parlamentului, Directiva ar fi fost respinsă. Însă, ca urmare a presiunilor exercitate de președinția britanică asupra întregului Parlament, de pe o parte, și a presiunilor exercitate de guvernul german asupra parlamentarilor germani, Directiva a fost aprobată. Faptul că Parlamentul a putut fi convins să-și schimbe poziția asupra unei chestiuni politice, ca urmare a presiunilor politice exercitate asupra sa, a afectat în mod negativ instituția, iar acest lucru este vizibil și astăzi.

Dosarul ACTA pare să se îndrepte în aceeași direcție. Pe măsură ce posibilitatea respingerii Acordului de către Parlament a crescut, Comisia Europeană, sprijinită de anumiți parlamentari motivați de alte priorități decât cele legate de apărarea prerogativelor singurei instituții UE aleasă în mod democratic, a încercat să folosească orice instrument posibil pentru a împiedica votul Parlamentului.

Prima acțiune a Comisiei a constat în decizia sesizării Curții de Justiție a UE cu privire la ACTA. Dacă această măsură ar fi avut la bază îngrijorări reale ale Comisiei referitoare la legalitatea ACTA, ea ar fi fost luată mult mai devreme, înainte ca dosarul să fi fost transmis Parlamentului European. Din acest moment însă, singura întrebare (încă valabilă) care se riridcă este dacă Parlamentul este suficient de puternic ca instituție pentru a se apăra de o astfel de subminare vizibilă și publică a procesului său decizional.

Lobby-ul pro-ACTA din Parlament s-a folosit de planul Comisiei referitor la transmiterea ACTA către CJUE pentru a submina procesul decizional al Parlamentului. Orice argument sau strategie care pot fi utilizate pentru a preveni votul este astfel promovat în Parlament pentru a susține încercările Comisiei de a împiedica exercitarea rolului Parlamentului în cadrul procesului decizional al UE.

Același lobby încearcă să convingă Parlamentul asupra faptului că nu are dreptul politic, deși are dreptul legal, de a respinge Acordul, după ani de negocieri (netransparente). Din acest motiv, se susține faptul că respingerea ACTA „ar afecta în mod irevocabil credibilitatea UE ca partener comercial global de încredere”. Argumentul susținut în fața Parlamentului este, așadar, următorul: „ nu vă exercitați drepturile legale. Nu încercați să aduceți democrație în acest proces pentru că acest lucru va afecta negativ imaginea UE.”

Și mai suprinzător este faptul că anumite elemente din cadrul Parlamentului încearcă să submineze instituția. Spre exemplu, la nivelul serviciilor legislative ale Parlamentului se susține că regulile de procedură ale Parlamentului pot fi interpretate ca spunând lucruri pe care, de fapt, nu le spun. Regulile de procedură arată că Parlamentul ar trebui să își suspende activitatea cu privire la o anumită chestiune în cazul în care instituția însăși decide să sesizeze CJUE în legătură cu acea chestiune. Însă avocații aparent neutrii și apolitici susțin, bazându-se probabil pe faptul că cei care au elaborat regulile Parlamentului au fost incompetenți, că aceste reguli spun, de fapt, că dezbaterile în cadrul Parlamentului ar trebui suspendate în cazul în care orice instituție a UE sesizează CJUE în legătură cu o anumită propunere.

Cu sprijinul lobby-ului industriei și Comisiei, s-a generat, la nivelul Parlamentului, o serie de tactici de amânare neplauzibile. Regulile de procedură ale Parlamentului spun ceea ce nu spun de fapt? Poate că Parlamentul ar trebui să își amâne votul cu un an pentru a elimina orice dubii. Sau poate această întrebare ar trebui adresată Comisiei pentru probleme constituționale, care să reflecteze asupra ei câteva luni, timp în care Parlamentul să-și suspende dezbaterile asupra ACTA. Poate Parlamentul ar trebui să elaboreze un raport intermediar, solicitând Comisiei și statelor membre să întreprindă acțiuni fără caracter obligatoriu referitoare la implementarea ACTA și irosind astfel  alte câteva luni.

Faptul că Parlamentul a decis să reziste în fața lobby-ului pro-ACTA este un semnal pozitiv. La fel cum este și faptul că Parlamentul arată curaj în a-și susține rolul democratic în cadrul procesului decizional. Există însă numeroase posibilități care să permită amânare sau chiar un vot în favoarea prevederilor dezastruoase ale ACTA. Curajul arătat această săptămână reprezintă un argument pentru un optimism precaut.

Informații suplimentare:

Mr Wieland sacrifices the Parliament's broader interests (27.03.2012)
Cooperative efforts in ACTA Digital Chapter (2012)

Articol de Joe McNamee - EDRi

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0