Comisia confirmă caracterul ilegal al Directivei privind reținerea datelor

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.1

Quintessenz, organizație din Austria membră a EDRi, a dezvăluit un document intern elaborat de către Comisa Europeană în scopul informării DAPIX, grupul de lucru al Consiliului privind schimbul de informații și protecția datelor, în legătură cu rezultatele consultărilor organizate în aprilie 2011 în legătură cu reforma Directivei privind reținerea datelor. Documentul prezintă o serie de chestiuni referitoare la Directivă pe care Comisia dorește să le abordeze astfel încât Directiva să apară într-o lumină mai bună. Comisia recunoaște faptul că “este menținută percepția potrivit căreia există puține dovezi, la nivelul UE și la nivel național, în legătură cu valoarea atât a reținerii datelor din perspectiva securității publice și justiției penale, cât și a alternativelor care au fost luate în considerare. La finalul documentului apare și o întrebare: “Care sunt cele mai eficiente modalități de a demonstra valoarea reținerii datelor în general și a Directivei, în sine?”

Originea „percepției” potrivit căreia există puține dovezi în legătură cu valoarea Directivei este arătată în declarația Comisiei referitoare la faptul că 11 din cele 27 de state membre au furnizat date care pot fi utilizate pentru a sublinia valoarea adăugată a Directivei. Incertitudinile juridice care au fost trecute cu vederea în timpul procesului de elaborare a Directivei generează acum o serie de probleme pentru Comisie.

În document, Comisia recunoaște, spre exemplu, absența unei „separări logice între datele reținute și apoi accesate a) în scopuri comerciale, b) în scopul combaterii infracțiunilor grave și c) în alte scopuri decât cele legate de combaterea infracțiunilor grave”, precum și lipsa unui sistem de monitorizare care să arate „datele care nu ar fi fost disponibile autorităților însărcinate cu aplicarea legii în absența obligației de reținere a datelor”. O altă întrebare ridicată, dar rămasă fără răspuns, se referă la diferențele între datele reținute în scopuri comerciale și datele reținute în baza Directivei.

Comisia afirmă, de asemenea, că, din cauza neclarității definițiilor din Directivă, furnizorii de servicii stochează detalii referitoare la mesageria instant, chat și schimburi de fișiere, chiar dacă aceste categorii de date sunt în afara scopului Directivei. Companiile din sectorul telecomunicațiilor au adesea neclarități în ceea ce privește categoriile de date pe care trebuie să le rețină. Se pare că autoritățile însărcinate cu aplicarea legii au solicitat Comisiei să îi dea Directivei un caracter neutru din punct de vedere tehnologic, astfel încât să se asigure o „posibilitate extinsă de a șii cine a comunicat cu cine, când, unde și cum”.

Mai mult, documentul repetă și îngrijorările exprimate de cățre EDRi în legătură cu limitatea „infracțiunilor grave”, care nu sunt definite la nivel european și în multe state membre, precum și în legătură cu absența unei limitări clare a scopurilor pentru care sunt reținute datele. Se menționează, de asemenea, că au existat multe solicitări referitoare la extinderea utilizării datelor în cazuri de încălcare a drepturilor de autor sau pentru alte delicte cym ar fi „hacking-ul” și „cazuri urgente”. Potrivit documentului, Directiva a generat și o situație neclară pentru cetățeni, din cauza absenței unei proceduri pentru raportarea și soluționarea cazurilor de încălcare a securității datelor, precum și a unui sistem de monitorizare care să ofere informații despre persoanele care au accesat datele reținute.

În plus, Comisia afirmă că rambursarea costurilor suportate de către furnizori pentru reținerea datelor este posibilă doar în unele state, și doar într-o mică măsură, iar acest lucru poate conduce la distorsionarea pieței libere. Costurile suportate de către miciile companii sunt catalogate ca fiind „disproporțional de mari”. Acest lucru înseamnă că țările care au implementat Directiva vor avea un interes economic și vor exercita presiuni asupra celorlalte state pentru ca și acestea să implementeze reținerea datelor.

Pentru a justifica limitarea drepturilor fundamentale, precum dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal, trebuie ca măsurile luate să fie necesare și proporționale. Documentul arată însă că, deși Comisia nu poate demonstra nici necesitate și nici proporționalitatea Directivei privind reținerea datelor, își dorește în continuare să mențină Directiva. În pofida nenumăratelor probleme de implementare și a eșecului demonstrat al actualei Directive, Comisia continuă să exercite presiuni asupra statelor membre care nu au implementat încă Directiva, astfel încât acestea să se supună legislației europene.

Comisia examinează, în prezent, posibilitatea amendării Directivei și desfășoară, până în mai 2012, un studiu privind conservarea datelor („quick freeze”).

Informații suplimentae:

• Raportul Comisiei Europene privind implementarea Directivei privind reținerea datelor
• Raportul EDRI privind implementarea Directivei

Articol de Kirsten Fiedler - EDRi

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0